Ce facem cu banii de la Stagii pe Bune

Anul acesta am schimbat câteva lucruri la Stagii pe Bune. Mai precis am introdus câteva pachete pentru companiile care doresc să vadă un număr mai mare de aplicanți. Ca orice lucru nou care costă bani acesta a ridicat o serie de probleme.

O să încerc pe scurt să explic câteva lucruri despre  Stagii pe Bune, despre modul în care se finanțează, despre obstacolele pe care le întâmpinăm în fiecare an, despre ce facem cu sumele enorme pe care le obținem.

În primul rând Stagii pe Bune este un program al unui ONG, program demarat în 2005 și realizat prin intermediul acestui ONG din 2006 (când ne-am prins că nu mai putem să-l finanțăm din resurse proprii și ne trebuie sponsorizări). În primii 10 ani (2006-2015) Stagii pe Bune a atras finanțări de la companiile partenere, finanțări cu o medie de sub 15k Euro/an (mai puțin la început, mai mult în ultimii ani). Finanțările nu se fac exclusiv prin contracte de sponsorizare, câteodată se fac și prin contracte de prestări servicii. Pentru acestea plătim impozit 16%. Pentru salariile pe care le dăm (puține și mici) plătim impozite ca toți angajatorii (încă o dată suma care ajunge la angajat). Pentru donațiile pe care le facem pierdem TVA-ul 🙁

Cu acești bani organizăm evenimente cu sute de participanți în 2 orașe, ținem în viață un program la care participă activ anual peste 1500 de studenți, facem debugging și adăugăm features, facem vizite la companii pentru a atrage stagii, investim în publicitate, PR, design, materiale.

De când au început să ne crească veniturile am donat o parte din venituri în fiecare an către facultățile partenere. În urmă cu 2 ani colegii de la Iași și-au luat un server și alte echipamente mai mici. Anul trecut am dotat laboratorul de programare de la Facultatea de Automatică și Calculatoare (12 statii + monitoare – toate noi).

Anul acesta jumătate din încasările aduse de pachetele nou introduse le vom folosi pentru a achiziționa echipamente pentru Facultatea de Matematică și Informatică din Universitatea București.

Credem în ceea ce facem și credem că împreună cu partenerii noștri Bitdefender, Adobe, Amazon, Intel, Ubisoft, Unicredit BIS, Teamnet, TotalSoft, VMWare construim un program educațional util atât pentru studenți cât și pentru facultăți și companii, un program care aduce valoare și lasă și ceva în urma sa.

O nouă provocare

Am făcut lobby în ultimii 10 ani pentru stagii, pentru ca studenții să acumuleze experiență pe timpul verii și apoi să se întoarcă full-time la școală. Pot să privesc în urmă și să spun că a fost în același timp un mare succes și un mare eșec. A fost un succes pentru că ponderea studenților care nu făceau nimic în stagiu și care aduceau o ștampilă de la mama/tata/vecinul a scăzut de la 80% pe la 2-3%. Pentru că din ce în ce mai mulți studenți vin la colocviul de practică încântați că au lucrat în proiecte reale, că și-au adus o contribuție, că au fost implicați. În același timp a fost un eșec pentru că toți vor cumva să continue să lucreze și cum nu găsește aproape nimeni joburi part-time aleg practic să renunțe la facultate (a se citi să aleagă cele mai ușoare specializări prin care trec ca rața prin apă) și să continue cu jobul full-time.

Poți să-i acuzi? Poți să nu-i înțelegi? Au dobândit o independență financiară, fac lucruri care-i încântă, au un job bun (mulți doar pentru asta au dat la facultate) și nu le este clară valoarea adăugată pe care le-o aduce terminarea facultății pe bune (își vor da seama ceva mai târziu).

Nu mă omor după eșecuri așa că anul acesta mi-am propus să fac ceva nou. Într-o echipă super-tare ne pregătim să lansăm o platformă care să schimbe lumea să mulțumească pe toți să ofere joburi part-time pentru studenți. Cred că așa vom permite studenților să facă și facultatea pe bune, să își obțină și experiența și independența financiară dorită. Vom permite și companiilor să păstreze și să dezvolte relații cu studenți foarte buni. Vor beneficia și facultățile care nu vor mai avea studenți doar cu numele.

Ce părere aveți?

Nimic despre IT

Dupa cum spune si titlul nu voi discuta explicit situatia IT-ului din Romania. O sa scriu un pic despre piata textilelor, confectiilor si pielariei. Sigur este o piata despre care nu stiu foarte multe dar am gasit niste referinte interesante pe care as vrea sa vi le prezint.

In 2003-2005 aceste industrii au atins un varf in Romania atat ca numar de angajati, numar firme dar mai ales ca pondere in totalul exporturilor tarii. Usor incredibil industriile de textile si confectii aduceau in 2003 25,3% din valoarea exporturilor Romaniei. Tot incredibil in 2013 mai reprezentau doar 7.5% [1].  Tot in aceeasi categorie de statistici numarul de angajati in textile din regiunea centru era in 2008 (3 ani dupa ce incepuse deja declinul) cu 40% mai mare decat cel din 2013.

Un alt articol din 2006 [2] descria declinul acestor industrii si oferea cateva solutii interesante pentru remedierea situatiei. Problema principala identificata in 2006 era ca 90% din firme lucrau in sistem lohn (o definitie a regimului de lohn o gasiti la [3]). Acest lucru a facut ca industria sa fie extrem de sensibila la mai multi factori: aprecierea leului care defavoriza exportatorii (asta ii afecta pe toti dar ii afecta mai mult pe cei cu marje mai mici), concurenta mainii de lucru mai ieftine din Asia si cresterea generala a costurilor din Romania, pierderea fortei de munca cu nivel superior de calificare catre alte tari din UE, lipsa brandurilor autohtone.

Iata si strategia guvernului Romaniei din acest domeniu pentru perioada 2005-2009 [4]. Interesanta analiza SWOT care mentioneaza la Weaknesses urmatoarele:

  •   Lack of own products sales networks on foreign markets
  •  Most of the Romanian companies work under the lohn or CMT system, which limits the access to finance, technology and value retention.
  • Existing industrial structure discourages horizontal cooperation among domestic manufacturers (!!!)
  • Absence of a proper general framework to foster entrepreneurship and to improve upon marketing, managerial and related skills

Hai sa vedem ce s-a identificat la Threats:

  • Possibility of customers relocating production sites in lower wages countries and dismantling operations in Romania, where a large share of the industry operates under the “lohn” system
  • Late orientation towards more complex products addressed to superior market segments.

Marius Bota de la Babes Bolyai se intreba in 2005 [5] ce se va intampla cu industria de textile dupa intrarea in UE si concluziile erau ca un numar mare de companii se va muta spre Asia, multe din companiile noastre vor disparea. Sugestiile sale erau investitii in R&D si marketing, productii sub brand propriu.

Acum recititi primul paragraf si intrebati-va cate branduri de textile/pielarie romanesti cunoasteti.

Industria de textile nu a cazut complet in Romania. A cazut insa suficient de tare incat sa piarda in 5 ani 40% din angajati si asta dupa ce a mai inregistrat o cadere majora in 2005 cand conform [6] a pierdut 7% din angajati in doar 9 luni. S-au identificat din timp slabiciunile industriei precum si posibilitatile de dezvoltare si de crestere dar masuri nu s-au luat decat cand a fost mult prea tarziu. Doar in intervalul 2007-2009 peste 30% din firmele active din domeniul productiei textile n-au reusit sa faca fata schimbarilor.

Stiu ca titlul este “Nimic despre IT” dar poate reusiti totusi sa faceti o legatura.

siguranta unui job care te invata totul

Am fost zilele trecute la o întâlnire facultate-firme referitoare la cum putem să ne adaptăm la cererile în creștere ale industriei. O afirmație mi-a rămas în cap și am tot măcinat-o câteva zile până m-am hotărât să scriu un articol referitor la ea. Afirmația era ”dați-mi un student că îl învăț eu tot ce am nevoie”.

Mi-am amintit că este o modă a joburilor în care intri într-o companie și te trec printr-un program de traininguri în care presupun că tu nu știi aproape nimic. După acest program de training le poți rezolva liniștit problemele. Aceste joburi, de multe ori la companii cu nume și destul de bine plătite, prezintă un pericol pe care puțini îl conștientizează.

Imaginați-vă că sunteți CEO la o companie și aveți nevoie de oameni care să nu facă lucruri foarte complexe și la costuri cât mai mici. Pui la punct un program de training eficient prin care poți să faci un om productiv într-un timp foarte scurt și poți să îți faci un punct de lucru relativ repede și cu costuri destul de mici (costul de training pentru câteva luni). Punctul ăla de lucru poți să-l muți dintr-o țară în alta imediat cum îți oferă altcineva mână de lucru cu pregătire similară dar mai ieftină și/sau facilități fiscale mai bune.

Reveniți acum în pielea angajatului. Ați făcut un training de 2-3 luni în care ați învățat care sunt valorile și procedurile din firmă și apoi cum trebuie să vă faceți jobul. Dar la job nu folosiți aproape nimic din pregătirea acumulată în facultate și jobul este repetitiv și în decurs de câteva luni nu ați învățat absolut nimic nou și nici nu pare că veți învăța ceva nou prea repede. Practic jobul pe care îl faceți poate să-l facă oricine care face acel training de la început. Deci sunteți foarte ușor de înlocuit. Și mai mult de atât toate joburile din jurul vostru sunt ușor de înlocuit, toate joburile pentru care v-ați ”specializat” în ultimul timp pot să dispară într-un timp extrem de scurt pentru că CEO-ul a găsit costuri mai mici în țara vecină. Valoarea voastră pentru CEO este reprezentată de valoarea educației pe care o aveți, de costul de timp și de bani pe care trebuie să-l plătească pentru a vă înlocui. Dacă jobul pe care-l faceți îl poate învăța cineva în 3 luni și acel cineva este dispus să lucreze pentru mult mai puțin aveți o mare problemă.

Singura șansă pe care o avem și voi și eu și noi toți în fața globalizării este să ne creștem permanent valoarea prin acumularea de cunoștințe noi și mai mult de atât să nu ne expunem riscurilor de a lucra pe joburi care să folosească mult prea puțin din ceea ce știm

cum sa-ti petreci facultatea

Cei 3-4 ani de facultate sunt decisivi pentru ce vei face în viitor. În această etapă practic îți stabilești viitorul job și foarte mulți își aleg aici un traseu pe care îl vor urma foarte mulți ani. Acest articol urmărește să vă prezinte câteva din traseele pe care le puteți urma în general într-o facultate (nu particularizez deocamdata nimic la Automatică și Calculatoare) și direcțiile în care vă pot îndrepta acestea.

În principiu sunt două direcții mari de dezvoltare pe care le  puteți avea în facultate:

  1. dezvoltare “laterală”
  2. dezvoltare “în adâncime”

În continuare o să încerc să dezvolt ce înțeleg eu prin cele 2 direcții astfel încât să vedeți care vi se potrivește cel mai bine.

Dezvoltarea “laterală”

Dezvoltarea laterală este necesară atunci când vă atrage domeniul larg pe care îl studiați la facultate (IT/Electronică/Finanțe…) dar, deși ați încercat, nu ați descoperit ceva care să vă pasioneze în mod deosebit. În acest caz abordarea recomandată este să mențineți un nivel bun la toate materiile predate, fără a excela însă și să găsiți cursuri sau activități extra prin care vă puteți dezvolta alte abilități.

Cele mai bune exemple de astfel activități sunt învâțarea de limbi străine și implicarea (ca voluntar) în ONG-uri.

Învățarea limbilor străine pare a fi un atu important în cam toate domeniile de activitate pentru că sunt foarte multe corporații care au centre de outsourcing în România. Si nu se face doar suport de bază, au nevoie de oameni în economie, vânzări, cam orice tehnic. Cheia este cunoașterea limbilor străine și noi suntem o nație cu talent și cu resurse aici. Atenție că nimeni nu mai înțelege prin limbi străine engleza. Germană, arabă, franceză, spaniolă, italiană, orice limbă “rară”. Cum învățați limbi străine? Faceți cursuri, folosiți platforme online (duolingo.com de ex), după ce începeți să prindeți un pic vă uitați la filme fără subtitrări în limba respectivă. Foarte mulți manageri de top se plâng că nu găsesc oameni care să știe limbi străine. O cunoaștere bună a domeniului în care ați făcut facultatea și 1-2 limbi străine vă asigură un job bun.

Activitatea în ONG-uri dezvoltă alte tipuri de skill-uri, în general de comunicare și organizatorice. De asemenea vă ajută să vă dezvoltați o rețea de cunoștințe, rețea care vă poate ajuta în viitor. Să vă implicați într-un ONG este foarte simplu – majoritatea au nevoie de voluntari. Vă alegeți o zonă care vă interesează și vă oferiți serviciile unui ONG care activează în domeniu. Nu veți fi refuzați. În general veți avea posibilitatea să vă dezvoltați chiar abilitățile care vă interesează. Vreți să lucrați în vânzări faceți fund raising pt ONG, vreți să faceți management organizați un eveniment, vreți să faceți PR/comunicare contribuiți la mediatizarea unui proiect/a unei idei, vreți să vedeți cum e un startup – puteți încerca un ONG, au multe caracteristici comune:) Sunt ONG-uri în care au loc și oameni tehnici.

Dezvoltarea “în adâncime”

Dezvoltarea în adâncime presupune că ați identificat o nișă care vă pasionează și în care știți sigur că vreți să lucrați o dată ce terminați studiile. Sunteți un caz fericit, este foarte clar ce aveți de făcut.

În primul rând trebuie să aflați care sunt cursurile cele mai importante în facultate pentru domeniul vizat și să le prioritizați. Nu neglijați restul dar încercați să scoateți tot ce puteți de la profesorii/asistenții de la aceste cursuri. Identificați surse de informații pe domeniul vostru și alocați-vă timp să le citiți (bloguri, reviste, cărți). Dacă vi se pare că nu este suficient ce faceți la facultate sau ce găsiți pe bloguri puteți să găsiți cursuri oferite de alții online. Un site excepțional din acest punct de vedere este coursera.org.

Încercați să acumulati experiență practică în domeniul vizat. Stagii, eventual lucrarea de licență în colaborare, vorbiți cu un profesor/asistent care lucrează în același domeniu poate vă dă un subiect de cercetare.

Singura grijă pe care trebuie s-o aveți aici este ca specializarea pe care o alegeți să aibă cât de cât o căutare pe piață.
multiple-choice

sursa foto: https://plus.google.com/+AdrianColley/posts/Rgg7CH222PU

Într-un articol viitor – despre cum sa nu va petreceți facultatea

PISA 2012

Au aparut rezultatele de la PISA 2012 si presa vuieste de faptul ca 40% din romani sunt analfabeti. Testele spun destul de multe lucruri interesante si spun si multe lucruri pozitive.

Hai sa incepem cu lucrurile bune:

  • la matematica si la stiinte Romania este printre tarile cu cea mai rapida evolutie (a 6-a la matematica si a 9-a la stiinte). Acest lucru se poate datora si faptului ca testarea PISA a devenit un obiectiv al ministerului si se fac mai multe probleme in genul celor PISA in scoli (mai putin calcul pur si mai mult inteles fenomenul si mapat cu realitatea). Cred ca noi stam mai bine decat arata testele la matematica si stiinte dpdv calcul, formule stiute, teorie dar avem probleme in interpretarea textelor si aplicarii formulelor in practica (detaliem la partea de probleme)
  • in timp ce in multe tari s-a facut studiul si la nivel regional rezultatele Romaniei apar doar luand in calcul intreaga tara. De ce este un lucru bun? Pentru ca la noi este un dezechilibru extraordinar intre urban si rural. Daca in Romania 48% din populatie locuieste in mediul rural, doar 20% din copiii din mediul rural urmeaza studii superioare (http://www.edusfera.ro/wp-content/uploads/2012/08/Raport-privind-starea-invatamantului-universitar-din-Romania-%E2%80%93-2011.pdf). Nu spun ca asta este bine ci ca in conditiile acestui contrast puternic, valorile testelor PISA pentru mediul urban cred ca ne-ar plasa considerabil mai sus si ar fi un indicator care ar localiza mai bine una din marile probleme ale invatamantului romanesc – invatamantul rural. Un alt argument aici ar fi ca tarile cu rezultate f bune la PISA sunt puternic urbanizate (Olanda – 83% urbanizare, Estonia (doar) 70%, Belgia 97%) Polonia este o exceptie cu doar 60% urbanizare. (sursa https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/)
  • evolutia Romaniei nu s-a facut doar la nivelul varfurilor ci si prin scaderea numarului de copii aflati sub nivelul 2 (bottom performers)
  • fetele in Romania sunt mult mai ambitioase si mai muncitoare decat baietii (baietii sunt doar un pic mai buni la matematica, mult mai slabi la citire si ceva mai slabi la stiinte)

Lucruri mai putin bune vizibile pentru toti:

  • suntem la coada clasamentului
  • suntem in coada Europei
  • numar mare de oameni care nu sunt in stare sa inteleaga nimic

Lucruri mai putin bune si mai ascunse in raport:

  • nici la capitolul varfuri nu stam bine. Numarul de elevi romani de nivelurile 5 si 6 nu este mai mare decat al vecinilor de clasament, punand sub semnul intrebarii teoria care spune ca scoala noastra este orientata pe varfuri.
  • problemele mari la reading cred ca afecteaza puternic rezultatele la matematica si stiinte, intelegerea textului intrebarii fiind principala problema in general.

Concluzii personale:

  • exista o imbunatatire in ultimii ani, cel mai probabil deoarece testele in scoli au inceput sa fie de tipul celor din PISA.
  • ar fi interesant de efectuat teste separat in mediul urban vs. rural.
  • rezultatele sunt in continuare mai slabe decat ne-am dori dar corespund cu nivelul nostru de dezvoltare socio-economica
  • la o dezbatere azi pe EuropaFM a spus cineva un lucru cu care sunt absolut de acord si pe care il sustin de ceva timp. Meseria de profesor s-a devalorizat atat dpdv economic (platita ff prost) cat si dpdv social (exista pe vremuri o recunoastere a valorii meseriei, recunoastere care a disparut). Atata timp cat nu reusim sa valorizam din nou aceasta meserie nu vom reusi sa atragem oameni buni care sa predea si nu vom reusi sa fim competitivi

cum sa aleg intre 2 optionale

Am primit astazi intrebarea urmatoare de la un student care invata la o facultate de la o alta universitate:

“eu trebuie sa-mi completez fisa cu optionale pt anu 2 si fiind la ********* am 2 materii la alegere: fizica si fizica aplicata

eu nu am mai facut fizica din clsa 10a si chiar nu mi aduc aminte ce inseamna aplicata?”
M-a distrat intrebarea pentru ca am avut o dilema similara in anul 2 cand a trebuit sa aleg intre “Economie” si “Economia firmei” si apoi intre “Marketing” si “Marketing strategic”
In general cand aveti de ales intre 2 materii cu nume destul de similare cel mai probabil facultatea a trebuit sa bage materii optionale in planul de invatamant si din motive gen lipsa de profesori, lipsa de idei, lipsa de chef, lipsa de spatii au bagat practic acelasi curs cu 2 denumiri diferite.
Deci nu va stresati cand aveti de ales intre astfel de materii. Eventual vorbiti cu prietenii vostri si aveti grija sa fiti toti la acelasi optional si atat:)

Prima Evadare 2013

A fost si Prima Evadare 2013. Este a 3-a editie la care particip dupa 2010 si 2012. Am terminat in 2h si 51 min pe 397 din cca 2700 inscrisi. Dar nu vreau sa scriu despre asta ci despre echipa Facultatii de Automatica si Calculatoare care a ocupat locul 4 la categoria Companii (din 28 de echipe care au reusit sa termine si 32 care s-au inscris la start).

Intr-o perioada in care sportul este a 5-a roata la caruta, cu prezenta redusa in programele scolare si aproape inexistent in programele universitare am reusit sa strangem la start o echipa de 19 oameni – din care 7 cadre didactice (asistenti, sefi de lucrari, conferentiari – toti baieti) si 12 studenti (3 fete si 9 baieti). Regulamentul spune ca puncteaza prima fata si primii 4 baieti si astfel cu putin noroc si multa indarjire si ceva stiinta am reusit sa terminam cu o medie de 2h:56:20 (18,7km/h) cei 58,5km ai traseului. Mai mult media urmatorilor 4 baieti si o fata ar fi in jur de 3h:15. Daca ei ar fi format o a 2-a echipa s-ar fi clasat si aceasta in prima jumatate a clasamentului.

Chiar daca doar 5 au aparut in clasament merita spus ca 18/19 au reusit sa termine cursa in timpi cuprinsi intre 2h:31 de minute si 5h:29 de minute si as vrea sa insir cateva din povestile frumoase ale acestei echipe.

Sa incepem cu fetele. Anita a reusit sa termine pe locul 32 din 269 la fete luand startul din spate si mergand cu o bicicleta Neuzer cu furca fixa. A lasat in urma peste 1000 de barbati multi cu biciclete mult, mult mai adaptate traseului. Andreea s-a intors de la stagiu din Franta special pentru cursa. Ea este la a doua participare si a reusit sa termine in prima treime a clasamentului fetelor in ciuda unei cazaturi care pe altii i-ar fi oprit. Evelina a terminat traseul pe o bicicleta de oras si dupa o cazatura care a cauzat niste contuzii serioase si i-a rupt si frana fata. A mers peste 40 de kilometri doar cu frana pe spate (pe tambur daca am vazut bine) si cu o bicicleta fara suspensii.

Lui Razvan F i s-a furat bicicleta in primavara din curtea facultatii. Isi daduse economiile pe ea. S-a imprumutat, a dat banii de pe salariu si si-a luat o alta second hand si plecand si mai din spate (ca a fost la prima participare) a reusit sa scoata un timp de 2h:31 min reusind sa intre in primii 10% din participanti. Emil este veteranul echipei si a mers excelent terminand in 2h:40 de minute. Razvan R, Stefan au cazut de vreo 3-4 ori fiecare si au continuat si au ajuns in 3h la finish plini de semne, Razvan D a punctat si el cu 2h:56 la prima participare la o astfel de cursa, Andrei a terminat intr-un timp f bun (3:03) desi a cazut si el si are si o bicla cu furca fixa. Alexandru si Adrian L sunt in anul 1 si au terminat si ei f bine si promit sa puncteze in anii urmatori iar Adrian C a terminat si el in 3h si a dus trena o buna parte din drumul de intoarcere.

Sa mai zic ca aproape jumatate din echipa ne-am intors pe biciclete pe un drum superb prin Gruiu, Caldarusani si Moara Vlasiei facand peste 110km in total.

Cred ca (noi nu eu:) ) am atins mai multe obiective cu aceasta participare:

  • Cel mai important s-a construit o echipa, s-au creat si respectiv sudat niste relatii. Am interactionat frumos intre noi, am fost in afara de cursa la antrenamente impreuna, ne-am facut un grup unde discutam despre cursa si unde o sa planificam iesirile urmatoare.
  • Am atras cred mai multi oameni catre sport. Cativa din echipa s-au inscris la Prima Evadare ca sa faca parte din aceasta echipa si le-a placut si sunt convins ca vor mai atrage si pe altii.
  • Am facut reclama facultatii. Aceasta ne-a sustinut prin achizitionarea echipamentului si am facut ca acest echipament si mesajul ca nu numai ca suntem cea mai tare facultate dar si cea mai “cool” sa fie vazut de un numar mare de tineri – pe care s-ar putea sa-i vedem pe viitor la noi in facultate si speram si in echipa de ciclism.
  • Am aratat cat de extraordinari sunt oamenii de la noi, ambitiosi, determinati, dornici sa fie cat mai buni.

Inca o data sunt mandru ca am participat cu aceasta echipa la Prima Evadare, ii felicit si le multumesc colegilor de echipa si as vrea sa le multumesc in numele intregii echipe organizatorilor si minunatilor voluntari care ne-au facut distractia posibila.

2 poze (before&after):

401789_286762394793406_381841338_n 942676_547053875347072_1620640891_n

carti

Este la moda pe facebook zilele astea sa pui o propozitie din cea mai apropiata carte. International Book Week sau asa ceva. Nu m-am bagat pt ca nu prea am reusit sa ma desprind suficient de mult de cartea pe care o citeam.

Spre rusinea mea am citit f putin in ultimii 2-3 ani. Daca pana atunci terminam cartea pe saptamana in metrou schimbarea obiceiurilor de calatorie (intai bicicleta si apoi masina), orele tarzii de ajuns acasa, bridge-ul jucat seara in loc de citit m-au transformat dintr-un client frecvent al librariilor intr-un om care citeste o carte pe an.

In ultimul timp am reusit sa schimb asta, am regasit placerea cititului si am reusit sa reintroduc cititul in activitatile zilnice, cedand din timpul alocat calculatorului.

Am (re)ajuns sa citesc mai multe carti in acelasi timp, sa am o carte cu mine permanent (multumita kindle-ului, poate cel mai minunat gadget inventat vreodata). Am trecut repede prin game of thrones si m-am oprit la mijlocul ultimei carti publicate pentru ca nu voiam sa ajung la sfarsitul ei si sa astept ca la harry potter inca x ani sa apara continuarea.

In urma cu vreo 2 saptamani am inceput insa cea mai interesanta experienta literara pe care am avut-o pana acum. Am inceput sa citesc Atlas Shrugged a lui Ayn Rand. Este o carte cutremuratoare cu foarte multe idei extraordinare si in aceeasi masura cu multe idei cu care nu sunt de acord si toate prezentate in cel mai fascinant mod cu putinta. Si Mad Men o recomanda [1].  Atlas Shrugged m-a intrerupt dintr-o super carte de bridge pe care imi propun sa o termin de analizat ff curand – The Contested Auction si pe care am lasat-o in stand by pt moment. Si citirea Atlas Shrugged am intrerupt-o de 2 ori, pentru ca simteam nevoia ca anumite idei sa le diger o perioada mai lunga. Am alocat vreo 3 zile pentru cartile 2-3 din trilogia Hunger Games. Carti usurele, predictibile, fun to read, cu cateva idei frumoase. Nimic spectaculos, genul de carti care te tin in priza dar nu au un impact. A doua pauza a fost pentru o carte absolut memorabila, practic motivul pentru care scriu iarasi aici. Este vorba despre Open, autobiografia lui Agassi. O carte fabuloasa, emotionanta, motivationala, emotionanta (stiu ca ma repet). Am furat-o din biblioteca unui prieten si am stat un pic sa ma gandesc daca sa fur autobiografia lui Agassi sau cea a lui Jobs. A fost cea mai buna alegere a unei carti pe care am facut-o vreodata. Agassi a fost un sportiv extraordinar, este un om extraordinar si este casatorit cu una din cele mai bune sportive din istorie. Evolutia lui ca sportiv si ca om, factorii care l-au motivat, ce a gandit in timpul meciurilor si in afara lor, ce a invatat dupa 20 de ani in care a facut istorie intr-unul din cele mai dificile sporturi, toate aceste lucruri se regasesc in aceasta super carte. O recomand cu caldura. Daca nu aveti timp sa o cititi insa, intrati intr-o librarie si intr-una din ultimele pagini este descris un meci de placere intre el si Steffi dupa ce s-au retras. Cititi acea pagina si cea care urmeaza.

Inchei acest post cu ultima fraza a cartii, de maine inapoi la Atlas Shrugged.

“Eu am descoperit tarziu magia cartilor. Dintre multele greseli pe care ei (copiii lui Agassi) vreau sa le evite, aceasta este undeva in fruntea listei.”

1. http://www.youtube.com/watch?v=EKX8C6qKuac

Program pentru realizarea de lucrari de diploma in cotutela

Anul acesta vom demara un nou program, oarecum similar cu Stagii pe Bune, program ce are ca obiectiv realizarea de lucrari de diploma in co-tutelă, adică lucrări de diplomă coordonate de un profesor/asistent din facultate și de un inginer dintr-o companie. În cele ce urmează vă supun atenției un prim draft al prezentării acestui program și vă rog să îmi oferiți un feedback. Mulțumesc.

 

Lucrarea de diplomă este un moment deosebit de important în cariera unui student. Este momentul în care pe baza cunoștințelor adunate în facultate realizează o aplicație în domeniul în care își propune să-și continue cariera. Pentru a realiza această aplicație trebuie să efectueze o etapă de studiu bibliografic în care să vadă ce abordări au mai fost folosite în domeniu, să proiecteze aplicația, să o implementeze și să o evalueze. La final studentul trebuie să scrie un raport despre ceea ce a făcut.

În general studentii aplica la temele propuse de profesori si dupa discutii cu acestia stabilesc de comun acord tema lucrarii. Profesorul are datoria pe parcursul anului să indrume studentul, să-l ajute cu sfaturi, referințe bibliografice, să-l ghideze în redactarea raportului. Colaborarea insa dintre profesor si student nu este întotdeauna cea mai bună deoarece:

  • studenții se angajează și alocă foarte puțin timp lucrării de diplomă (în general subiectul lucrării de diplomă diferă foarte mult de ceea ce fac la servici)
  • profesorii ajung să aibă foarte mulți studenți repartizați (sunt profesori cu peste 20 de studenți sau asistenți cu mai mult de 7-8)

Varianta pe care noi o considerăm optimă este ca studenții să fie supervizați atât de un profesor cât și de un tutore dintr-o companie parteneră. Compania și cu profesorul propun împreună tema lucrării, studenții aplică iar compania și cu profesorul împreună efectuează selecția. Pe parcursul anului studentul lucrează la tema dată prezentând rezultatele parțiale atât profesorului cât și tutorelui. Atenția suplimentară acordată precum și faptul că se realizează o temă reală, utilă unei companii vor avea darul să motiveze suplimentar studentul pentru a obține o lucrare de diplomă foarte bună. Un rezultat foarte bun la lucrarea de diplomă îi deschide studentului și o posibilitate bună de angajare la finalul studiilor în compania care a propus tema.

Această propunere avantajează nu numai studenții dar și companiile care au ocazia să cunoască studenți aflați la finalul studiilor de licență și au ocazia să lucreze cu aceștia proiecte interesante. De asemenea este o oportunitate bună pentru companii și profesori deopotrivă de a-și cunoaște reciproc direcțiile de cercetare și a deschide calea spre proiecte de cercetare comune.

Cum va funcționa?

În prima fază companiile și profesorii vor adăuga descrieri de lucrări pe site. Va exista un mecanism prin care profesorii și companiile sunt puși în legătură. Profesorii pot alege să susțină o lucrare a unei companii iar o companie poate să ”sponsorizeze” o lucrare a unui profesor. Când o lucrare are și susținător și sponsor aceasta devine publică și studenții vor putea aplica (CV + scrisoare de intenție). Profesorul și compania vor face selecția și vor semna împreună cu studentul ales un acord de colaborare. Acordul respectiv presupune acceptul părților de a realiza împreună lucrarea de diplomă și nu poate fi înlocuit pe parcursul anului școlar.

În ce constă inovația? Există deja lucrări de diplomă în co-tutelă

Vom răspunde la această întrebare printr-o comparație cu programul Stagii pe Bune. Acesta a avut un obiectiv simplu – sa faca lobby in companii sa ofere pozitii de stagiu, sa faca lobby catre studenti sa faca stagii, sa ofere un cadru prin care companiile si studentii sa poata interactiona. Inovatia Stagii pe Bune nu a constat in oferirea stagiilor. Acest lucru se facea de mult in afara si existau companii care faceau acest lucru si in Romania (de exemplu Freescale). Inovatia a constat in oferirea cadrului în care companiile și studenții au interacționat, site-ulwww.stagiipebune.ro. Acest site a facilitat mai multor companii înțelegerea importanței oferirii de stagii și le-a oferit un mijloc prin care să mediatizeze cu costuri minime aceste stagii către studenți. Tot pe acest site s-au grupat informații referitoare la cum se organizează stagiile, informații utile departamentelor de resurse umane ce doreau să inițieze programe de stagiatură.

Ne propunem să oferim aceleași facilități pentru realizarea proiectului de diplomă. Și aici există companii ce coordonează împreună cu profesori din facultate lucrări de diplomă de mult timp (de ex. Adobe). Credem însă că în prezența unui cadru adecvat numărul acestor colaborări va crește substanțial și mai mult decât atât vom reuși să facilităm continuarea colaborărilor începute prin stagii de practică.