Sa ne uitam un pic la date

Articolul lui Catalin Tolontan a avut o idee oarecum similară cu cel pe care l-am scris eu dar pleca de la premiza ca educația (sau mai degrabă lipsa ei) nu mai este principalul factor în votul acordat PSD-ului. El se baza pe sondajul IRES. Mi-am găsit un pic de timp să arunc o privire pe datele IRES si m-a izbit modul diferit de prezentare a datelor. În general când se prezentau date statistice referitoare la vot se arăta distribuția voturilor în funcție de vârstă și de studii. IRES a colectat datele acestea dar le-a prezentat ușor diferit. În loc să ne spună de exemplu câți din cei cu studii superioare l-au votat pe Ponta și câți pe Iohannis ne-a spus care este ponderea celor cu studii superioare în votanții lui Ponta și respectiv a lui Iohannis. De asemenea nu au prezentat date decât pentru primii 5 candidați, lăsându-ne să ghicim ce s-a întâmplat cu restul.

Care este problema cu acest mod de prezentare? Problema este că cifrele nu spun mare lucru și că pot fi interpretate ciudat. Da, a crescut numărul de votanți cu studii superioare și ponderile sunt aparent asemănătoare în acest tur. Dar hai totuși să ne uităm mai cu atenție la câteva din date și să le privim pe altă axă.

Am transformat datele inițiale în felul următor. Dacă un candidat a avut x% din voturi și un anumit segment (de ex studii superioare) a avut ponderea p% în voturile lui iar acel segment a avut s% pondere în totalul votanților putem afla relativ simplu ponderea votanților candidatului în segmentul dat (dați temă copilului dacă nu mă credeți :P)

Iată câteva grafice:

65plus18-3410clasestudii superioare

 

Nu vreau să le comentez dar vreau să fac câteva observații. Votanții din afara primilor 5 au acumulat (în studiul IRES) 12.5%. Din aceste procente 3.5 avea Kelemen, 1.5% aveau independenți necunoscuți si restul erau împărțite între Dan Diaconescu, CVT și Meleșcanu. Voturile acestora 3 din urmă se duc (cu o probabilitate destul de mare) către Ponta.

Haideți așadar să vedem cum arată segmentele acestea în turul 2 considerând următoarele presupuneri:

  • structura votanților dpdv educație și vârstă rămâne neschimbată
  • Iohannis ia voturile de la Udrea, Macovei, 50% Tăriceanu, 50% Hunor, 20% restul
  • Ponta ia 50% de la Tăriceanu, 50% Kelemen, 80% restul
  • Distribuția voturilor lui Kelemen este de 3.5% în fiecare categorie (nu am date să speculez și votanții lui au fost preponderenți pe criterii etnice, presupun că au aceeași structură ca restul populației)

18-34T265plust210claset2studii superioaret2

Acu mi-am dat seama ca Iohannis a apărut cu roșu și Ponta cu albastru, pare ca excelul nu știe politică și eu sunt prea neatent la ora asta:) 

Inițial pusesem culorile pe dos. Am corectat:)

N-aș vrea să comentez prea mult imaginile acestea, doar să vedem că și cifrele ne pot păcăli ușor și că modul lor de prezentare contează enorm (nu cred că mai scria Tolontan articolul dacă i s-ar fi prezentat rezultatele astfel).

De ce este vina mea că a câștigat Ponta alegerile?

M-am trezit astăzi dimineață cu speranță în suflet și am deschis rapid calculatorul să văd că Dragnea se înșela ieri când anunța 41% pentru Ponta, 30 pentru Iohannis, Tăriceanu pe 3 și Macovei pe 5 cu sub 5%. Din păcate nu s-a întâmplat asta și speranța s-a transformat în dezamăgire, greață, furie. Cum pot să fie oamenii atât de proști, atât de dezinformați m-am gândit. Și peste tot în jurul meu, în mediul virtual în care exist toți spuneau același lucru. Alții mai vehiculau varianta furtului (deși și numărătoarea paralelă ACL spune același lucru) sau a faptului că nu au fost lăsați românii să voteze (studenții în centrele universitare și diaspora în ambasade). Aproape fără excepție (și mă includeam aici) lumea ”mea” nu știe oameni care să fi votat cu Ponta sau Tăriceanu și-i consideră pe ceilalți proști, needucați și cu multe alte ”calități” din aceeași sferă.

Lucrurile astea le citeam și le discutam evident online când îmi beam cafeaua în drum spre lucru. Și totuși ceva este în neregulă. Avem jumătate din oamenii cu drept de vot care nu au venit la urne și din jumătatea rămasă totuși aproape jumătate a votat cu PSD-ul, mai mult de atât, cu exponentul a tot ce e mai rău în PSD (aș vrea să continui cu câteva invective dar n-aș vrea să întrerup firul care se vrea logic).

Jumătatea aceea de Românie este aproape ruptă de mine. Este un cluster cu care nu avem aproape deloc legături, nici eu și nici prietenii mei. Și totuși există și îmi decide într-o oarecare măsură viitorul. Îi acuzăm că votează un partid corupt, că votează hoți, că trăiesc din taxele plătite de noi ceilalți. Dar nu încercăm să-i înțelegem.

Și aici apare prima greșeală. Nu reușim să ne punem în pielea pensionarului care trăiește din mila rudelor după ce a muncit o viață și care este dependent de mărirea pensiei sau de banii lăsați de copii. Nu ne punem în pielea omului de 40-50 de ani care după 20 de ani de muncă (uneori muncă ce necesita studii superioare) a fost dat afară și nu-și mai găsește de lucru decât ca paznic sau mai rău. Nu reușim să ne punem în pielea omului cu studii medii care lucrează casier la Carrefour și care câștigă 800 lei pe lună și care vede coșuri de cumpărături egale cu jumătate din salariul lui lunar. Pentru oamenii aceștia capitalismul este rău. Sunt oamenii care au nevoie de ajutoare sociale, care depind de existența PSD-ului la putere și pentru care alternativa le amenință efectiv supraviețuirea. Nu suntem cu nimic diferiți din punctul de vedere al cunoașterii celor din jurul nostru decât Ponta care declara că toți copiii din clasa I au tabletă sau smartphone. Ok el este prim ministru și ar trebui să știe mai bine dar noi ne pretindem mai inteligenți.

A doua greșeală pe care o facem este că după ce că nu recunoaștem existența acestor oameni și nu empatizăm cu ei îi disprețuim pentru alegerile pe care le fac. Acest dispreț nu face decât să adâncească prăpastia dintre noi.

A treia greșeală este că noi, care ne pretindem elitiști, inteligenți, progresiști (mai găsiți si voi calificative) nu facem nimic sau aproape nimic pentru a ne apropia de această categorie. Avem mai mulți bani și deci trăim în alte cartiere, copiii noastre merg la alte școli și ne tratăm la alte spitale. În mediul virtual le dăm ignore și-i eliminăm din listele de prieteni câteodată doar pentru că au o altă opinie politică. Suntem într-o zonă de confort, câștigăm decent, mergem la sală și ieșim în oraș, stăm pe Facebook și schimbăm idei pe care le considerăm inteligente și care au scopul să schimbe lumea dar nu facem aproape niciodată ceva pentru această cealaltă Românie.

Oamenii aceștia nu au avut șansa unei educații, au crescut într-un mediu care i-a învățat să fie dependenți de stat să le ofere o slujbă și apoi o pensie. Guvernele PSD au fost foarte mulțumite să-i păstreze așa iar guvernele liberale în loc să le ofere șansa să iasă din starea asta mai rău i-au adâncit. Iar noi, hai sa trec deja la singular, eu nu am făcut nimic pentru ei. Nu am încercat să fac un program educațional pentru țigănușii de pe strada mea, nu m-am implicat să învăț oameni mai în vârstă să se recalifice și să-și găsească altceva de făcut. Am așteptat tot de la stat să facă ceva pentru ei pentru că mi-am plătit taxele și statul trebuie să rezolve. Sunt la fel de vinovat ca și ei că Ponta a câștigat primul tur. Cred că am găsit răspunsul la întrebarea care mă măcina de dimineață. Sunt dezamăgit pentru că Ponta a câștigat din cauza mea.

 

alegeri 1996-2012

Ma uitam daca s-a schimbat ceva in Romania in ultimii 20 de ani si cred ca cel mai bun mod este sa ne uitam un pic pe rezultatul alegerilor.
Am luat in calcul rezultatele de la Senat si cifrele le-am regasit pe site-ul roaep.ro

An PSD PDL PNL guvernarea precedenta
1996 23% (PDSR) 13% (USD) 30% (PNL+PNTCD) 1990-1996 PSD
2000 37% 7.5% 7.5% 1996-2000 PNL+PDL+PNTCD
2004 37% (+PC) 31.7% (in alianta cu PNL) 31.7% (in alianta cu PDL) 2000-2004 PSD
2008 34% (+PC) 33.5% 18.5% 2004-2008 PNL+PDL/PNL
2012 – rezultate partiale 60% (+PC+PNL) 17% (ca ARD) 60% (+PC+PSD) 2008-2012 PDL+PSD/PDL

Singurul partid care cade mereu in picioare este PSD. In rest celelalte fluctueaza in functie de cine a pus ultima oara mana pe putere. Aparent PSD+PNL au mai luat 6-7% fata de cat luau de obicei cumulat.

Spirit de turma sau apartenenta la o comunitate?

Zilele trecute pe fb un student pe care il apreciez ff mult scria ca s-a saturat de toti care floodeaza fb cu mesaje despre Nicusor Dan din “spirit de turma”.

Acesta nu este un articol despre Nicusor Dan ci despre acest spirit de turma si poate chiar mai mult, despre lipsa lui.

Am copilarit pe vremea lu Ceausescu si cred ca atunci ni s-a introdus acest concept de “spirit de turma”. Celor mai tineri conceptul le-a fost introdus de parintii lor, crescuti in epoca de aur. Comunistii au infiintat cooperativele dar au lucrat permanent pentru a desfiinta orice dorinta de comunitate deoarece oamenii uniti si lucrand pentru un tel comun puteau deveni periculosi. Am fost asadar crescuti in ideea ca a fi intr-un grup si a actiona impreuna cu grupul este rau, este in “spirit de turma”, ca ne asemuim cu dobitoacele daca facem asta.

Suntem crescuti sa fim individualisti, sa ne diferentiem de ceilalti si sa nu incercam sa ne integram. Nu apartinem niciunei comunitati pentru ca o comunitate nu urmareste intotdeauna toate telurile individului ci ale grupului per ansamblu. Noi nu reusim sa asimilam ideea ca binele turmei va aduce bine si individului si ne detasam de orice comunitate care nu ne urmareste 100% interesele.

Dupa 20 de ani de la caderea comunismului, un numar mic de romani au avut ocazia sa vada, sa se educe in alte societati si un numar si mai mic au fost dispusi sa aduca aceste modele si cunostinte si in .ro. Poate ca n-ar fi rau sa ascultam ce au de spus acestia din urma si sa mai incercam sa ne integram din cand in cand si in cate o turma. Iar daca nu suntem in stare macar sa fim mai toleranti cu cei din jur.

Prima Evadare 2012

Am mai participat la Prima Evadare in 2010 si a fost o experienta fabuloasa. A fost prima mea iesire cu bicicleta pe off-road in vreo 15-20 de ani si a plouat de a rupt. Am terminat in 4 ore si un sfert in conditiile in care eram intr-o forma excelenta (mergeam peste 100km saptamanal). Intre timp am cam abandonat bicicleta din motive de program (dus copil la gradinita)  si am ratat cursa din 2011 din motive personale. Planuiam insa sa ma apuc din nou sa merg si cursa din 2012 a fost exact pretextul necesar. Mi-am facut un upgrade la bicicleta (am luat un Corratec de la Veloteca) si am mai inceput sa avem si iesiri in familie cu bicicleta seara pe langa casa. Silvia (fiica-mea) este super incantata de bicicleta si de-abia asteapta sa mearga si ea la concurs cand mai creste.

Cum anul asta a aparut si posibilitatea de a inscrie o companie am lansat ideea si in facultate si cu putin ajutor ne-am strans o echipa de 8 oameni, echipa destul de competitiva in opinia mea. Colegii de echipa, mai competitivi ca mine au fost si la o recunoastere full pe traseu, eu am facut doar de 2 ori padurea Baneasa, o data cu Raluca (eu pe bicicleta veche) si o data singur contra-cronometru sa ma obisnuiesc cu bicicleta noua pe offroad. A fost ok dar dupa cazaturile din 2010 inca imi este un pic frica cand ies de pe asfalt:( Mi-a mai placut anul asta ca am primit absolut intamplator (0.1% sanse) acelasi numar ca in 2010 – 173, numar pe care intentionez sa-l cer explicit la anul:)

In ziua cursei la 8.30 eram la start sa prind un loc in fata. Stiam din 2010 cat de important este sa pleci cat mai repede. Le-am tinut un loc si colegilor astfel incat atunci cand s-a dat startul eram toti 8 grupati undeva destul de in fata (vreo 20 de metri de linia de start). Am plecat ff tare (gps-ul spunea ceva de 40km/h viteza maxima in zona startului) si am castigat cateva pozitii si totul mergea ok pana am dat de primele denivelari mai mari prin padure. Acolo mi s-a strambat ghidonul, o problema pe care am avut-o de cand am luat bicicleta si pe care am sesizat-o baietilor de la Veloteca  la revizie si pare ca nici ei nu s-au descurcat sa-l stranga mai bine (eu recunosc ca nu ma pricep deloc la reglat biciclete). L-am indreptat un pic si l-am strans cu imbusul dar am pierdut timp si n-a tinut asa ca am mers cam toata cursa cu ghidonul ff sensibil si in general stramb si in plus avea tendinta sa se strambe si mai rau la gropi luate tare sau daca luam o mana de pe ghidon. Asa ca m-am alimentat doar pe asfalt sau la cele 2 puncte (24/40) si am mers ceva mai incet prin padure. Alte probleme n-am mai avut si probabil datorita prudentei cauzate de ghidon am reusit sa nu cad in cei 55km.

Am mers destul de tare prin camp si pe potecile mai putin denivelate, ajutat si de My Tracks (de la Google) care imi spunea din km in km cat am facut si cu ce medie. Mi se pare o idee buna sa te tina in priza si sa te ajute sa tii o medie orara buna. La sfarsitul cursei am vazut ca nu este extrem de precis dar pe mine m-a ajutat.

Am evitat sa opresc ff mult la alimentare. La primul punct am stat doar cat unul dintre organizatori (exceptionali!!!) mi-a umplut bidonul si cat am bagat niste glucoza iar la al doilea punct am baut niste apa si am luat un pumn de glucoza cu care era sa ma inec pe coborarea abrupta care urma imediat:)

Am accelerat chiar un pic pe ultimii 10 km si incepusem sa depasesc oameni pana la km 49? cand s-a intrat pe o poteca ff denivelata pe care ghidonul meu n-a mai rezistat. L-am mai strans inca o data ff tare, am incetinit f mult si am reusit sa trec bucata respectiva si sa sprintez de final pe ultimul kilometru.

Am terminat in cca. 2h55, cu 20 de minute mai bine decat imi fixasem ca obiectiv. Ca si acum 2 ani senzatia de la final a fost absolut fantastica. Este fabulos cand auzi publicul la final si iti dai seama ca s-a terminat chinul si ca ai reusit sa termini. Spun chin nu pentru ca ar fi fost ceva ingrozitor de greu ci pentru ca am incercat sa scot maxim din muschii atrofiati de statul la calculator si din conditia fizica inexistenta pe care o am. M-au motivat 2 lucruri ff tare, tricoul galben pentru primii 100 la care am crezut pana la un punct ca am o sansa (ff naiv din partea mea) si echipa – am vrut tare mult sa intram in primele 5-10 companii participante (nu s-au afisat inca rezultatele asa ca nu stiu daca acest obiectiv s-a realizat)

La final am baut o bere, am facut poze si am plecat pe bicicleta inapoi spre casa.

A fost o experienta super pentru care le multumesc organizatorilor (nu cred ca pot sa repet indeajuns cat de extraordinari au fost) si coechipierilor mei care au mers excelent: Andreea, Tudor, Emil, Andrei, Razvan, Stefan, Matei.

Pt poze cu echipa verificati albumul de pe facebook (multumim fotografilor)

Nicusor Dan

Am 31 de ani și drept de vot de 13 ani. În acești 13 ani am votat aproape la toate alegerile. Aproape la toate alegerile am votat împotriva cuiva. La primul meu vot a trebuit sa aleg intre a pune stampila pe Iliescu sau pe Vadim si cam asa a fost la toate alegerile de atunci. Acum în sfârșit pot să spun că pot da un vot pozitiv, există un candidat în care am încredere și care mă reprezintă.

De ce mă reprezintă? Pentru că are obiective similare cu ale mele: un oraș verde, cu mai puține mașini, cu mai multe biciclete, un oraș în care să nu se mai construiască haotic, un oraș (și o țară) în care să se respecte legea. Un om educat pentru care este importantă și viața culturală a unei capitale și care a salvat monumente și spații verzi de la distrugere.

Acesta este Nicușor Dan. Dacă citiți acest articol vă rog intrați pe site-ul său și citiți-i programul și mai investiți 2 minute și citiți-i și biografia.

Poate să fie momentul în care să se producă o schimbare în clasa politică de la noi.

600

Astazi Stagii pe Bune a ajuns la 600 de pozitii de stagiu oferite studentilor din toata tara. 600 de pozitii deschise tuturor studentilor care sunt pasionati de calculatoare, de software, de retele, de IT. Si inca se mai inscriu stagii pentru editia de anul acesta.

In 2005 am plecat cu cca. 30 de stagii din care mai mult de jumatate erau obtinute gratie lobby-ului facut de doamna profesoara Irina Athanasiu.

8 ani mai tarziu aceasta cifra a crescut de 20 de ori. Sunt de 20 de ori mai multe oportunitati pentru studenti de a invata lucruri noi, de a-si pune in practica cunostintele existente, de a experimenta. Datoram aceasta crestere tuturor oamenilor care ne-au sprijinit si ne-au incurajat in acesti 8 ani: profesorilor, profesionistilor din firme care au pus la dispozitie timpul pentru a face selectie si mentorship, studentilor care au aplicat si i-au indemnat si pe colegii lor din ani mai mici sa aplice.

O multumire speciala partenerilor care ne-au ajutat sa tinem programul in viata si sa-l crestem in acesti 8 ani: BitDefender, Freescale, Adobe, Ubisoft, 4psa, Alvarion, Oracle, S&T, IBM, IXIA.

Nu cred ca am fi ajuns aici daca un numar mare de oameni pasionati nu si-ar fi dedicat timpul liber in fiecare primavara pentru a face acest program sa mearga. Sunt peste 40 de oameni care au investit timp si pasiune in activitati care tin de la prezentari catre firme sau studenti la lipit afise, de la corectat buguri in site la marketing direct, de la social media la contabilitate.

Multumesc tuturor si va invit sa fiti alaturi de noi si in continuare!

Candidatură pentru Consiliul Facultății @ACS și pentru Senatul UPB

De ce imi propun sa candidez pentru Consiliul Facultății, respectiv pentru Senat?

Pentru că am convingerea că pot să-mi aduc o contribuție în ambele instituții.

Structurile de conducere ale unei universități se diferențiază de cele dintr-o companie prin faptul că sunt alese democratic. Astfel membrii structurilor de conducere au datoria să-i reprezinte pe cei care i-au ales. Acest lucru nu poate fi realizat daca lipseste comunicarea. Îmi propun să continui activitatea din ultimii 4 ani din Consiliul Facultății și să aduc la cunoștința colegilor discuțiile din Senat și din Consiliu. Comunicărea deficitara dintre Senat-Consiliu-cadre didactice-studenți este in opinia mea una din problemele actuale ale facultății. Această lipsă de comunicare face ca anumite proceduri să nu fie realizate în timp util sau să fie imposibil de implementat.

O altă problemă pe care am sesizat-o în ultimii ani a fost frecvența mare a mesajelor de tipul: am primit astăzi următorul regulament din rectorat, vă rog să vă uitați pe el pentru că mâine se votează. Cred că este de datoria reprezentanților noștri din Senat să refuze să voteze astfel de acte, să refuze transformarea Senatului într-o instituție care doar votează tot ce i se oferă fara a dezbate.

În afara atribuțiilor de comunicare intenționez să mă implic în îmbunătățirea colaborării cu companiile orientate pe R&D, atât la nivelul Universității cât mai ales la nivelul Facultății. Acest lucru cred că se poate realiza prin implementarea unor centre unice la nivelul facultăților care să se ocupe de relația cu industria într-un mod unitar, realizând proceduri și implementând în mod transparent programe de stagii, de lucrări de diplomă în co-tutelă, de cercetare la masterat/doctorat. Toate aceste colaborări trebuie comunicate atât în comunitatea academică cât și în mass-media pentru a crește prestigiul facultății noastre și pe această cale.

O a treia direcție importantă pentru mine este îmbunătățirea proceselor pedagogice. În acest domeniu mi-am susținut lucrarea de doctorat și cred că pot să-mi aduc o contribuție în grupurile de lucru ce se vor organiza în acest domeniu.

Nu în ultimul rând trebuie să ne amintim că misiunea universității este și de a pregăti oameni capabili să contribuie la ”progresul social-cultural al societatii romanesti” și de a oferi ”servicii atat pentru comunitatea proprie, cat si pentru societate” [1]. Cred că această direcție este neglijată în Universitatea noastră. Pregătim profesioniști dar nu ne preocupăm să educăm acești oameni să se implice în societate. Proiectele sociale pe care le derulează facultatea noastră se referă în general la cadouri de Crăciun sau la alte forme de ajutor pentru leagăne de copii. Cred că putem să derulăm de exemplu proiecte prin care să atragem elevii către domeniul IT-ului și cred că trebuie să ne educăm studenții pentru a participa și ei la astfel de proiecte. Intenționez să lansez un astfel de proiect în viitorul apropiat și participarea în Consiliu și în Senat m-ar ajuta să-l promovez și să-l extind.

Pentru că o astfel de candidatură nu se poate baza doar pe promisiuni si propuneri pot menționa și câteva din lucrurile pe care le-am făcut în ultimul timp și care cred eu mă recomandă pentru o astfel de poziție:

  • mă ocup de 8 ani de proiectul Stagii pe Bune – probabil cel mai mare program de stagiatură din România, program de care au profitat cca. 1500 de studenți până acum și în care am menținut contacte cu peste 50 de companii din domeniul IT&C
  • pornind de la acest proiect am scris împreună cu d-na profesoară Mara Mocanu unul din primele proiecte POSDRU din UPB, proiectul PACT – proiect prin care s-au îmbunătățit procedurile de practică la nivelul facultății, s-au strâns legăturile cu facultățile cu profil similar din Timișoara, Cluj și Iași, s-a dotat un laborator
  • am realizat 3 ediții ale unui studiu despre primul loc de muncă al absolvenților din facultatea noastră, studii care ne pot ajuta să înțelegem mai bine profilul absolvenților noștri și ale căror rezultate au fost preluate de publicații importante din România ca Forbes sau Ziarul Financiar
  • în cadrul Stagii pe Bune am derulat în 2009 un mini-proiect prin care am ajutat împreună cu studenții noștri și cu parteneri din companii un centru de copii din zona Sucevei
  • am organizat în facultate împreună cu Adobe România, UberVu și Yahoo un curs referitor la Web 2.0, curs la care au participat vorbitori marcanți din industrie atât din țară cât și din afară
  • am co-organizat în noiembrie 2010 în facultatea noastră prima ediție a conferinței How-to-Web. Conferința a devenit în 2012 cea mai mare conferință pe domeniul Web din Europa de Est.
  • am creat prima ediție a Ghidului Bobocului din Facultatea de Automatică și Calculatoare și am gestionat împreună cu Daniel Rosner aparițiile următoare ale acestuia. În momentul de față peste 2000 de copii ale acestei broșuri au ajuns la bobocii facultății noastre iar hărțile create pentru acest ghid de Daniel au servit multor studenți și totodată multor oaspeți ai facultății noastre.
  • particip la organizarea unui master european Erasmus Mundus, master prin care anul acesta 8 studenți din toate colțurile lumii au venit și au participat la cursuri în facultatea noastră
  • am adus inovații din punct de vedere pedagogic. Am realizat una din primele integrări ale unei platforme Moodle în România la Facultatea de Litere în 2003-2004 și am oferit o platformă similară pentru unele din cursurile facultății noastre pe un server personal în 2005-2006. Am implementat mecanisme de feedback la laboratoarele pe care le-am ținut începând cu 2005. Am implementat proiecte de e-learning ale căror rezultate au fost publicate la conferințe internaționale și care au reprezentat baza tezei mele de doctorat.
  • din punct de vedere educațional mă ocup de 2 cursuri la FILS și de 1 curs la master la ACS, țin laboratoare la anul 1 și la anul 4 la ACS. Feedback-ul studenților este pozitiv (peste 80% foarte bine sau bine)
  • mentin colaborari cu institutii de invatamant din Europa – TU Delft, Ecole Polytechnique Nantes si Universite Lumiere Lyon
  • am o colaborare foarte buna cu Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS) cu care am fost parteneri in cadrul proiectului PACT si care ne sustine activ în programul Stagii pe Bune
  • am lansat și am participat la un curs facultativ de bridge, curs în urma căruia două din studentele facultății au reprezentat România la un Campionat European de Juniori.
Vă mulțumesc anticipat pentru suport și apreciez sincer orice comentariu.

1. Carta Universității Politehnica București – Capitolul 2, Misiunea și Obiectivele – http://www1.pub.ro/upb/romana/carta/cap2.html

bye-bye ing, au revoir heineken

Nu sunt un mare fan nici al guvernului actual nici al nivelului de civilizatie aratat de unii din compatriotii nostri pe afara. Chiar si asa mi se pare total deplasat modul in care suntem tratati ca tara de colegii nostri de uniune. Am intrat in UE pentru ca avem 20 milioane de consumatori pregatiti sa inghita orice. Nu cred ca a fost un alt motiv pentru care am fost admisi. Asta nu este insa un motiv sa acceptam permanent un statut de tara de mana a doua care nu are alt drept decat sa consume bunuri produse de tarile de mana intai.

Modul in care ne-au tratat Olanda si Finlanda merita o riposta dura din partea noastra si singura riposta pe care o avem la dispozitie este cea economica. Putem boicota bunurile si companiile din aceste tari si putem arata in sfarsit solidaritate ca popor.

Eu maine imi retrag pensia privata de la ING, voi renunta complet la Heineken (si la toate marcile companiei: Ciuc, Silva :(, Gosser, Golden Brau, Schlossgold, Desperados, Neumarkt). In gradina imi voi planta bulbii de anul trecut sau voi trece pe flori romanesti. Si bineinteles imi voi indemna toti cunoscutii sa renunte la Nokia.

Daca mai stiti si alte companii de boicotat adaugati-le aici.

Sinucigas la volan

Greu de crezut ca dupa cateva zeci de mii de kilometri condusi prin Bucuresti ma mai poate surprinde ceva. Si cu toate astea astazi am ramas absolut siderat de urmatoarea faza.

Ies din pasajul Victoriei indreptandu-ma spre Iancului pe la 9 dimineata. Pe linia de tramvai sta ca de obicei o masina sa faca stanga. Pare ca m-a vazut si nu da semne ca vrea sa-mi taie calea. Cand ajung la vreo cateva zeci de metri individul se porneste tacticos sa faca stanga. Nu demaraj in tromba, nici macar un pic accelerat. Tacticos traverseaza Stefan cel Mare fara sa se uite in rest. Calc frana pana jos (noroc cu ABS-ul) si opresc efectiv masina la centimetri de el. Pe toata perioada franarii (nu ff lunga) si dupa am folosit claxonul si individul nu a intors nici macar capul sa se uite.

Mi-e greu sa inteleg cum poate sa fie cineva atat de idiot, daca franam 2 secunde mai tarziu sau putin mai incet treceam efectiv prin el. Si totusi n-a avut nici o reactie. Pot sa ghicesc ca omul ori voia sa se sinucida ori este absolut cretin ori era beat (mai greu de crezut la 9 dimineata). Oricum daca se intampla sa va intalniti sau sa aveti probleme cu un Renault (?) alb cu numarul B44 SGL sa stiti ca puteti conta oricand pe mine sa depun marturie despre cat de inconstient este acest sofer.