bridge – bilant anual

M-am hotarat sa fac un bilant al activitatilor anuale si incep cu bridge-ul
anul a inceput prost, 61/65 in sferturi la nationalele de imp-uri in axa cu radu, singurul rezultat notabil fiind recuperarea pana pe 17 din 32 in recalificari. cateva luni mai tarziu am jucat cu lucian la selectia pentru echipa nationala de tineret. 3 weekenduri de dimineata pana seara alocate acestui eveniment si rezultatul a fost dezamagitor – locul 10. Ce a iesit bine din acest concurs a fost ca am inchegat o axa destul de competitiva si am inceput sa jucam (mai pe la sfarsit) si noul sistem – fantunes. De-a lungul verii am mai jucat cu Danutz si cu Vlad, am mai imbunatatit sistemul si am jucat diverse concursuri de echipe, scopul final declarat fiind de a promova in divizia B.
Intre timp am mai jucat si campionatele de tineret – echipe. Aici am iesit pe 4 din 4 deci nici aici n-am avut vreun succes deosebit.
Cel mai important concurs al anului – pentru noi, divizia C a inceput bine si eram pe 2 in grupa noastra inainte de barajul pentru promovare. Din 2 grupe de 6 echipe, primele 3 se calificau la baraj si din cele 6 calificate la baraj primele 4 promovau in B. Problema a aparut la baraj cand am reusit sa pierdem un meci la o diferenta foarte mare si din aceasta cauza am terminat pe 6. Vestea buna a fost ca am ajuns la baraj, vestea proasta ca nu am reusit sa mentinem concentrarea un concurs intreg pentru a reusi sa ne realizam obiectivele.
In continuare, impreuna cu Mihaela si cu Lucian am inceput un curs de bridge. Ca prim rezultat am inscris o echipa de cursanti la concursul de la club7 si acestia au reusit ca in primul meci sa nu manance bataie la 0 de la una din cele mai bune echipe din tara.
La sfarsitul anului am reusit 2 premiere.
Am jucat un prim concurs in afara Bucurestiului si am reusit si o performanta buna – 20/92 la Brasov. A fost de departe cel mai bun concurs al meu. Am reusit sa mentin concentrarea la masa de-a lungul celor 72 de done si am redus la minim numarul greselilor.
A doua premiera a fost reprezentata de primul premiu castigat la bridge. Am iesit pe 2 in a 3-a categorie valorica la Cupa de Iarna. Nici un motiv de mandrie aici dar trebuie mentionat:)

Deci, am facut oarecare progrese fata de anul trecut, joc cat de cat decent, avem o axa cat de cat solida care bate multe axe de “experti” pe bbo si avem si un sistem destul de performant. Obiectivele pentru noul an – promovarea in B si macar o semifinala de campionat national.

TIMMS 2007

Acum, când ne lovește criza economică mondială, ne uităm un pic în jurul nostru și ne întrebăm poate mai mult ca oricând ce tip de joburi aduc creștere economică reală. Care sunt joburile ce produc într-adevăr valoare? Răspunsul cred eu este – joburile de nivel înalt din domenii ca știința calculatoarelor, matematică, fizică, chimie. Joburi care aduc inovare și care aduc câștig prin acest lucru și nu prin simpla plimbare a banilor.

Cum stăm noi (adică românii) din aceste puncte de vedere știm. Studiul TIMMS 2007 (Trends in International Mathematics and Science Study) ne spune și cum vom sta peste câțiva ani. TIMMS este un studiu efectuat în USA și care își propune să compare performanțele la matematică și ”științe” ale copiilor din clasele a 4-a și a 8-a. Din România au participat doar copii de clasa a 8-a. La acest studiu (și de aici înainte ne vom referi doar la cel pentru clasa a 8-a) au participat 7400 de elevi din 240 de școli din 48 de țări.

Ce s-a evaluat în acest studiu:

Dpdv conținut al materiei, la matematică s-au evaluat cunoștințe despre numere, algebră, geometrie, probabilități (data&chance?) și din punct de vedere cunoștințe cognitive s-a evaluat ce cunosc copiii, cum pot să aplice cunoștințele și ce inferențe pot face pe baza cunoștințelor pe care le au. La acest subiect România s-a clasat pe locul 26 din 48 de țări cu un rezultat de 461 (rezultat mediu fiind 500). Cele mai bune rezultate au fost obținute de Taiwan, Korea de Sud și Singapore. Bulgarii prin comparație au fost pe 23, Ukraina pe 25, Slovenia pe 12, Rusia pe 8. La fel ca și în testul PISA nivelul elevilor români a scăzut semnificativ de la testul precedent (TIMMS 2003). Românii s-au descurcat bine la algebră (locul 15), binișor la geometrie și numere și foarte slab la probabilități (poate pentru că nu prea se fac la noi). Dpdv cognitiv stăm binișor la aplicat cunoștințele și slab la raționat pe baza lor. Foarte relevante mi se par și statisticile referitoare la vârfuri. 4% dintre studenții români au fost clasificați ca avansați (cel mai înalt nivel) fiind pe locurile 17-21 din acest punct de vedere. Iarăși după media primilor 10% dintre studenții români ne-am clasa pe locul 18 din 48. Ca și la olimpiadă rezultatele fetelor sunt mult mai bune decât ale băieților (18% rezultate mai bune)

La științe (fizică, chimie, biologie, științe ale pământului) stăm și mai rău – locul 28 din 48. Și aici suntem în scădere față de studiul de acum 8 ani dar conform autorilor scăderea nu este relevantă dpdv. statistic. Elevii români stau cel mai bine la științele pământului (geografia dată la capacitate are probabil un rol) și la chimie. Dpdv cognitiv aici stăm cel mai bine la cunoștințe și la raționament și cel mai slab la aplicarea cunoștințelor. Spre deosebire de matematică, la capitolul științe nu urcăm în clasament nici când este vorba de vârfuri, iar asemănarea se menține când este vorba de performanțele mai bune ale fetelor față de cele ale băieților.

Concluzii? Fac o listă să se vadă mai bine

  • În România nu punem suficient accent pe științe în educația copiilor.
  • Ceea ce nu se cere la examene nu este aprofundat deloc și dacă se cere la examene este aprofundat de un număr mic de studenți
  • Fetele sunt mai muncitoare decât băieții în România și au rezultate mai bune la științe. Asta e bine de știut pentru aceia dintre noi care sunt mai misogini.
  • Țările asiatice, USA și mulți dintre vecinii noștri chiar înțeleg importanța acestor materii pentru dezvoltarea lor economică pe termen lung. Pare că noi nu:(
  • În predarea chimiei, biologiei, fizicii, se pune mult accent pe cunoștințe și prea puțin accent pe aplicarea acestora.
  • La matematică nu avem cunoștințe suficiente însă ne descurcăm mai bine să aplicăm ceea ce știm. Nu știm să lucrăm cu grafice și să evaluăm anumite șanse (poate de-asta stăm așa bine la capitolul cazinouri)

Se tot vorbește de economia bazată pe cunoaștere. Economia bazată pe cunoaștere trebuie să se bazeze pe inovare și pe dezvoltare. Pentru a avea succes aici trebuie să punem accent puternic pe materiile analizate în acest studiu.

pentru un pic mai multa civilizatie

2 inițiative remarcabile au apărut (sau urmează să apară) săptămâna asta. Ambele au ca obiectiv să îmbunătățească viața celor din jur deși sunt complet diferite ca target și ca tip de acțiune.

Prima în ordine cronologică este inițiativa Ralucăi de a colecta cadouri pentru un leagăn de copii din București. Mi se pare foarte important să putem să o ajutăm să aibă succes cu această inițiativă și să putem să aducem câteva mici bucurii unor copii defavorizați. Dacă aveți jucării, hăinuțe, dulciuri, cărți puteți să le aduceți până în ultima zi de școală la punctul de colectare de la MonaLisa (EG303) între 9 și 18. Mai multe detalii puteți citi pe site-ul creeat în acest scop: Craciun2008.wordpress.com.

A doua inițiativă urmărește să aducă un plus de civilizație în facultate. Cum așa? Învățându-ne să ne respectăm colegii prin păstrarea curățeniei și prin menținerea unui aer curat – fără fum de țigară în spațiile publice din facultatea noastră. Cunoscând talentele fotografice ale studenților noștri (și regretând că nu le-am folosit pentru alte ocazii) ne-am gândit să organizăm o campanie anti-fumat și anti-mizerie și cu ajutorul lor. Astfel începând de mâine (11 decembrie) va avea loc în facultate un concurs de fotografie cu temele ”Fumatul și studenții”, ”Fumatul și cadrele didactice”, ”Mizeria și facultatea noastră”.  Cele mai reușite fotografii vor fi folosite pentru afișele unei campanii educative și vor primi și niște premii surpriza. Pentru regulament și alte detalii consultați http://mail.cs.pub.ro/~fumatul.

Dacă aveți întrebări puteți să le adresați și aici deocamdată:)

Dacă ați ajuns aici și ați citit acest mesaj vă invit și vă rog să vă și implicați.

Mulțumesc și succes!

chestionar pentru colegii din afara

Am realizat un mic chestionar pentru doctoranzii români din afară UE/USA/others. Obiectivul chestionarului este de a determina încărcarea unui doctorand/asistent din România prin comparație cu un coleg aflat într-o poziție similară la o universitate din afară.
Dacă vă faceți doctoratul în afara României vă rog să completați acest chestionar. Dacă știți pe cineva care-și face doctoratul în afara României vă rog să-i recomandați să completeze acest chestionar.
linkul către chestionar este: http://www.surveypro.ro/Survey.aspx?id=b7268e38-802f-411d-842d-3ffa97cddbab
Mulțumesc:)

update: dupa primele 6 ore sunt cca 10 raspunsuri din 6 tari. sper ca in 2 zile sa pot posta niste rezultate relevante

Învățare colaborativă

Poate cea mai interesantă carte pe care am citit-o în ultimul timp a fost ”Group cognition: Computer support for building collaborative knowledge” de Gerry Stahl. Este o carte care trece în revistă principalele abordări ale unei direcții de cercetare numită ”Computer Supported Collaborative Learning” sau mai pe scurt CSCL.

A fost foarte interesant să aflu că teoriile privind învățarea colaborativă au apărut prin anii 30 în Rusia și au explicat mai întâi cum învață un copil prin interacțiunea cu mediul din jurul său. Practic ideea a fost că învățarea se realizează datorită grupului social din care aparține copilul. Acesta ajunge să cunoască obiectele și noțiunile din jurul său prin prisma felului în care grupul din care face parte le vede. Cunoașterea se dezvoltă așadar, la copil, într-un mod social. Mi s-a părut foarte interesant să cunosc acest mod de a privi lucrurile pentru că am putut să filtrez aceste idei pe baza experiențelor proprii din ultimii 2 ani și mi s-au părut foarte corecte.

Pe baza acestei teorii în domeniul CSCL au apărut mai multe ramuri. Una din aceste ramuri consideră că învățarea ar trebui să se realizeze într-o comunitate care să producă cunoaștere (Knowledge Building Communities – KBC). O clasă ar putea funcționa ca o astfel de comunitate dacă principalul obiectiv al comunității ar fi creearea de cunoaștere și nu doar realizarea unor taskuri. Ca acest lucru să se realizeze comunicarea între studenți precum și între studenți și profesori trebuie să se schimbe, precum și modul studenților de a aborda învățarea. Profesorul trebuie să aibă rolul unui membru mai avansat al comunității care are misiunea de a ghida studenții spre descoperirea unor lucruri noi. Studenții să învețe prin descoperirea unor lucruri noi relativ la comunitatea din care fac parte (artefacte), aducerea acestora în comunitate și discutarea acestora în interiorul comunității. Astfel aceste artefacte ajung să aparțină comunității și studenții învață prin descoperirea și partajarea lor.

Oarecum similară este teoria învățării prin intermediul comunităților de practică. În aceste comunități se presupune că distribuția participanților este mai eterogenă decât cea din cadrul KBC existând membri novice, intermediari și experți. Învâțarea în cadrul unei comunități de practică este procesul prin care un novice evoluează în interiorul comunității devenind intermediar și eventual în cele din urmă expert. Utilizatorul expert este poziționat central în interiorul comunității și stăpânește cele mai importante cunoștințe ce caracterizeaza comunitatea respectivă.

Mi s-a părut important să povestesc aceste lucruri pentru a arăta că ideile pe care încercăm să le implementăm la diferite materii în facultate au un fundament pedagogic destul de solid și mai mult pentru a vă face cunoscute câteva idei moderne, foarte interesante (cel puțin în opinia mea) și cu potențial de aplicare deosebit – mai ales în învățământul superior și în industrie.

Din păcate mai mult decât o scurtă introducere nu am cum să fac dar cred că pentru cei interesați e un punct bun de pornire.