despre facultate din perspectiva marketingului

Haideti sa ne gandim in felul urmator. Facultatea este o companie al carui principal produs este absolventul (ignoram cercetarea in acest articol). Pe piata educationala facultatea se pozitioneaza in functie de produsul oferit sa zicem super-premium (cei mai tari), premium si value (cei mai slabi) (termeni folositi in marketing din cate zice nevasta). Pozitionarea variaza in functie de mai multe criterii ca de exemplu renumele brandului, calitatea produsului, pret. Calitatea produsului depinde in opinia mea de mai multi factori: calitatea materiei prime si linia de productie. Calitatea materiei prime o poti in general identifica la noi dupa concurenta de la admitere si dupa mediile de intrare. Linia de productie poate fi evaluata prin mai multi indicatori ca de exemplu: raportul dintre numarul de profi si numarul de studenti, numarul de produse care nu trec standardul de calitate (cati din cei care intra nu reusesc sa termine), calitatea profilor, calitatea dotarilor.

Marci super-premium in invatamantul de IT nu se gasesc in .Ro. Trebuie sa mergi pe afara in US, Germania, Olanda, Franta, UK,… . Marcile super-premium se caracterizeaza printr-o atenta selectie a candidatilor si/sau taxe mari (selectia materiei prime respectiv pret), profi buni, numar mic de studenti la profesor, profesori care au timp sa invete studentii. Exista standarde de calitate foarte solide care se aplica la iesirea din aceste facultati, nu orice student care intra reuseste sa le si termine.

Pe de alta parte marcile value se gasesc din plin la noi si se caracterizeaza printr-o totala lipsa de selectie a materiei prime – intra cine vrea si poate sa plateasca o suma destul de mica pe an. Nu exista standarde de calitate la iesire – cine intra reuseste sa si iasa mai devreme sau mai tarziu. Linia de asamblare sufera la capitolul personal – multi studenti alocati unui profesor => acesta nu are timp pentru ei.

Intrebarea este unde s-ar pozitiona facultatea noastra in aceasta piata? Hai sa vedem tendintele:

– materia prima: la licenta exista inca o concurenta >1/loc si sunt medii de intrare mari (poate si din cauza ca subiectele sunt foarte usoare); la master concurenta nu exista deloc. Cine da este in general admis. Daca esti dispus sa platesti taxa atunci nu exista concurenta deloc nici la invatamantul de licenta. Nu exista nimeni dornic sa plateasca taxa pentru master!

– standarde de calitate – nu prea exista – nimeni nu pica licenta sau cel putin eu nu prea stiu cazuri.

– raport studenti/profesori. In crestere din pacate. Chiar daca au venit oameni noi in catedra au aparut si cursuri noi si ore in plus – master.

-brandul este calcat in picioare in mod sistematic in tot spatiul public. Daca in urma cu 10 ani upb-ul era privit bine in toata tara acum primeste acelasi tratament cu tot invatamantul universitar abuzat permanent in toata mass-media.

Cred ca pana nu reusim sa optimizam minim acesti 3 indicatori si sa restabilim imaginea brandului ACS nu vom reusi sa ne pozitionam in zona premium/super-premium a invatamantului de IT.

O solutie destul de simpla ar fi micsorarea numarului de studenti atat la licenta cat si la master. Acest lucru ar creste atat concurenta si ar micsora raportul studenti/profesor. Profii ar avea mai mult timp sa lucreze cu studentii cat si sa se ocupe de cercetare. Ne-ar facilita diferentierea de “fabricile de diplome” si ar contribui la ridicarea calitatii.

Daca mai aveti alte idei de indicatori/solutii nu ezitati sa lasati un comentariu. Cititi eventual si articolul si comentariile de pe blogul lui MM.

CuSO4 la puterea +

Daca te plimbi prin campus in perioada restantelor ai sansa sa vezi multa lume vorbind la telefon. Se poarta discutii stiintifice pe cele mai diverse teme – chimie, fizica, matematica, chimie. Se fac demonstratii si se rezolva probleme. Se mai spun si prostii din cand in cand. Poate cea mai trista/amuzanta chestie pe care am auzit-o a fost expresia din titlu. Prin preajma laboratorului de chimie un viitor intelectual ii dicta colegului “Cu S O 4 la puterea +”. Pare ca stia doar semnificatia simbolului Cu din tot ce a dictat acolo. Recunosc ca am avut un moment in care am ramas consternat pentru ca nu mi-am imaginat ca se merge atat de departe cu copiatul si pentru ca mi s-a parut incredibil cat de pe dinafara pot sa fie atat cel ce dicteaza cat si cel ce sustine examenul.

Aveti povesti mai tari ca asta? Cum credeti ca ar trebui procedat cu cei ce triseaza astfel?

Pentru cei ce au uitat chimia din liceu CuSO4 la puterea plus cred ca inseamna ion pozitiv.