Cat de ieftine sunt de fapt abonamentele RCS-RDS?

Am trimis o prima reclamatie la OPC referitor la o taxa abuziva a celor de la RCS-RDS. Acestia cer taxe de reconectare de 15 RON pentru intarzieri in plata abonamentului fara a trimite in nici un fel (posta/sms/mail/telefonic/ porumbei voiajori) facturi sau notificari de plata. Este inca o teapa pe care corporatiile de la noi o trag consumatorului marindu-si astfel substantial valoarea abonamentului prin metode demne de jilava.

Iata reclamatia trimisa la reclamatii.bucuresti@opc.ro. Sunt curios care va fi raspunsul.

Daca mai aveti experiente benefice cu acesti tepari de la RCS-RDS, impartasiti-le aici. Si sa mai pun cateva cuvinte cheie: RCS-RDS: jalnici, escroci, hoti.

Stimate domn/doamna,
Compania RCS-RDS (rcs-rds.ro) impune abonatilor o taxa de reconectare de 15 RON la intarzieri in plata facturii fara a emite insa facturi pe adresa acestora, fara a-i contacta telefonic/posta/e-mail si fara a efectua vreo deconectare.
Am fost in situatia urmatoare. In luna decembrie am platit in avans factura pe cateva luni tot dupa un incident in care am aflat ca am taxa de reconectare de platit fara sa am nici o factura receptionata. In aceste luni nu am primit nici o factura si nu am retinut (nu mi se pare normal sa retin eu) cand au expirat lunile platite. Astazi m-am trezit (fara sa primesc nici o atentionare/ factura de la RCS-RDS) ca trebuie sa platesc o taxa de reconectare de 15 RON pentru ca am intarziat cu plata.
Consider ca aceasta taxa este abuziva in conditiile in care compania RCS-RDS nu are o comunicare minima cu abonatii (trimiterea facturii) si este introdusa doar pentru a-si suplimenta costul abonamentului.  
Cu stima,

Cum se finanteaza si cum ar trebui sa se finanteze un stagiu de practica?

Pentru o firma, angajarea unui stagiar implica o serie de costuri. Exista cateva metode prin care aceste costuri pot fi acoperite. Incepand din 2007 statul roman a decis sa acorde stimulente financiare pentru stagiari. Prin legea nr. 72/2007, neabrogata inca, statul oferea un “stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe tara garantat” pentru studentii care erau angajati pe o perioada determinata timp de 60 de zile in perioada vacantelor scolare.

Ulterior, prin ordonanta de urgenta numarul 126 din 8 octombrie 2008 suma acordata s-a modificat in felul urmator – in loc de 50% din salariul minim a devenit 50% din – valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare. Cum valoarea indicatorului social de referinta este de 500 de lei atunci valoarea stimulentului este de 250 de lei.

Aceasta lege le permite firmelor sa-si recupereze o parte din cheltuielile cu stagiarii, conditionand insa stimulentul de un contract de munca pe perioada determinata in timpul vacantelor. Mai multe din firmele cu care am discutat in ultimii ani s-au plans insa de dificultatile birocratice in obtinerea acestui stimulent.

Varianta mai noua de reducere a costurilor este reprezentata de proiectele finantate din Fondul Social European in cadrul POSDRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). In cadrul domeniului de interventie 2.1 “Tranzitia de la scoala la viata activa sunt sustinute programele de invatare la locul de munca pentru elevi si studenti”.

Prin aceste proiecte sunt finantate achizitia de materiale suport pentru desfasurarea stagiului (in limita de 1000 lei/stagiu), se pot acorda burse de maxim 1100 lei pentru intreaga durata a stagiului, se pot acorda premii de maxim 2200 lei pentru stagiarii cu rezultate deosebite (in general primii 10-20%). In unele proiecte exista si fonduri pentru achizitia de echipament sau pentru plata tutorilor din companii.

Principalele probleme ale acestor proiecte sunt intarzierile cu care vin banii si faptul ca AMPOSDRU (agentia care se ocupa de managementul proiectelor) schimba regulile de implementare la cateva luni. Nu este clar daca cele 2 variante de finantare pot fi cumulate.

Care ar fi varianta optima pentru toate partile implicate?

Varianta proiectelor din fonduri structurale este benefica intrucat in general are ca rezultat secundar realizarea unor parteneriate intre industrie si universitati, parteneriate care pot fi dezvoltate ulterior in beneficiul studentilor.

Un dezavantaj al acestor proiecte este ca sunt finantate activitati nesustenabile. Studentii primesc burse pentru a face stagiu si in aceste conditii firmele sunt mai deschise sa-i accepte pentru ca nu trebuie sa-i plateasca (experienta arata ca si in aceste conditii sunt reticente).

Ce se va intampla in momentul in care nu vor mai fi date bursele? Vor mai deschide firmele pozitiile respective de stagiu doar pentru ca lucrurile au mers bine in anul precedent? Eu cred ca in general acest lucru nu se va intampla pentru ca modelul initial este gresit.

Firmele trebuie ajutate sa descopere o nevoie pe care o au si pentru care sa fie dispuse sa investeasca. In cazul in care sunt si ele dispuse sa investeasca statul poate sa le ofere facilitati fiscale (reduceri de taxe).

Fondurile structurale ar putea fi asadar folosite pentru traininguri foarte specializate de care studentii au nevoie la inceputul stagiului sau pur si simplu pentru a crea puntile de comunicare intre organizatorii stagiilor din facultati si din firme.

Cum vi se pare ca ar trebui sa ajute statul firmele sa se implice in acest proces educational?

Cum pot fi convinse firmele de importanta stagiilor de practica pentru studenti?

(M-am apucat sa scriu articole pentru campusnews.ro cu scopul de a mediatiza stagiile de practica. Le voi publica si aici pentru a maximiza impactul. Articolul acesta este publicat si la adresa http://www.campusnews.ro/stiri-burse_stagii-8473396-cum-pot-convinse-firmele-importanta-stagiilor-practica-pentru-studenti.htm)

Ce implica pentru o firma angajarea unui stagiar? Care sunt beneficiile unui stagiu pentru firma? Cum pot fi convinse mai multe firme de importanta stagiilor de practica in procesul educational? CampusNews si Stagii pe Bune incearca sa evidentieze experientele pozitive ale stagiilor de practica in companii pentru a le raspandi in comunitatea academica si in cea de afaceri ca exemple de urmat.

Desi pare ca acest aspect al educatiei superioare merge in directia cea buna, exista o serie de probleme mai mult sau mai putin evidente: in continuare companiile nu ofera suficiente pozitii de stagiu, sunt dubii daca se vor mentine stagiile infiintate doar datorita burselor de la stat si dupa terminarea finantarii, nu exista o lege a stagiaturii, nu toate companiile fac diferenta intre stagiu si job.

Ce implica pentru o firma angajarea unui stagiar?

  • alocarea unui spatiu/post de lucru (un calculator cu un birou in domeniul IT)
  • realizarea unui contract de munca pe perioada determinata cu justificarea cresterii productiei pe acest interval de timp (stagiul fiind pe o perioada atat de lunga este destul de important ca studentul sa fie platit si sa se poata intretine)
  • alocarea catorva ore din timpul unui angajat cu experienta care sa ghideze stagiarul.

Care sunt beneficiile oferirii unui stagiu pentru firma?

  • firma cunoaste un student si il familiarizeaza cu mediul de lucru, cu echipa, cu tehnologiile folosite
  • deschide posibilitatea colaborarii in continuare printr-o lucrare de diploma sau printr-o colaborare part-time
  • firma da dovada de responsabilitate sociala participand la educatia studentilor

Acest aspect, al responsabilitatii sociale este in general ignorat la noi. Intr-o societate in care se discuta atat de mult de calitatea invatamantului superior nu reusim sa realizam importanta stagiilor pentru un invatamant de calitate si ca pentru a avea stagii de calitate este absolut necesar ca firmele, si indeosebi marile companii, sa-si asume rolul in procesul educational.

O estimare facuta de echipa Stagii pe Bune a necesarului de stagii pentru domeniul IT&C arata ca numai in Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara ar fi necesare peste 2500 de pozitii de stagiu de practica pentru studentii din anul 3 de la facultatile de Automatica si Calculatoare si Electronica si Telecomunicatii de la universitatile de stat.

Dar are industria capacitatea de a absorbi un numar atat de mare de stagiari? Daca sunt probleme atat de mari de gasire a unui stagiu in industria de IT, una din cele mai performante in acest moment, cat de greu ii este unui student de la mecanica sau metalurgie sau transporturi sa gaseasca un stagiu real? Un studiu ANIS arata ca industria de software din Romania are cca 40.000 de angajati in Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara.

Industria de software ar trebui sa absoarba circa 1500 de stagiari in aceste orase. Ceea ce inseamna ca in fiecare vara aceasta industrie ar trebui sa se extinda cu sub 4% sau altfel spus ca o firma ar trebui sa ia un stagiar pentru fiecare 25 de angajati in domeniul software. Experienta arata ca firmele care participa la Stagii pe Bune iau un stagiar la 10-20 angajati.

In 2004 a aparut in mediul educational din Romania programul Stagii pe Bune. Programul a fost pornit pentru a raspunde la o nevoie reala a studentilor Facultatii de Automatica si Calculatoare din Bucuresti si anume nevoia de a efectua o practica reala si utila intr-o companie de IT.

De ce stagii pe bune? Pentru ca in acel moment existau 2 variante de stagiu – studentii ori faceau rost de o adeverinta de la firma unui prieten sau a unei rude si nu invatau nimic sau se angajau full time pe o pozitie in care iarasi nu invatau foarte multe dar care ii facea pe unii dintre ei sa-si abandoneze studiile.