TIMMS 2007

Acum, când ne lovește criza economică mondială, ne uităm un pic în jurul nostru și ne întrebăm poate mai mult ca oricând ce tip de joburi aduc creștere economică reală. Care sunt joburile ce produc într-adevăr valoare? Răspunsul cred eu este – joburile de nivel înalt din domenii ca știința calculatoarelor, matematică, fizică, chimie. Joburi care aduc inovare și care aduc câștig prin acest lucru și nu prin simpla plimbare a banilor.

Cum stăm noi (adică românii) din aceste puncte de vedere știm. Studiul TIMMS 2007 (Trends in International Mathematics and Science Study) ne spune și cum vom sta peste câțiva ani. TIMMS este un studiu efectuat în USA și care își propune să compare performanțele la matematică și ”științe” ale copiilor din clasele a 4-a și a 8-a. Din România au participat doar copii de clasa a 8-a. La acest studiu (și de aici înainte ne vom referi doar la cel pentru clasa a 8-a) au participat 7400 de elevi din 240 de școli din 48 de țări.

Ce s-a evaluat în acest studiu:

Dpdv conținut al materiei, la matematică s-au evaluat cunoștințe despre numere, algebră, geometrie, probabilități (data&chance?) și din punct de vedere cunoștințe cognitive s-a evaluat ce cunosc copiii, cum pot să aplice cunoștințele și ce inferențe pot face pe baza cunoștințelor pe care le au. La acest subiect România s-a clasat pe locul 26 din 48 de țări cu un rezultat de 461 (rezultat mediu fiind 500). Cele mai bune rezultate au fost obținute de Taiwan, Korea de Sud și Singapore. Bulgarii prin comparație au fost pe 23, Ukraina pe 25, Slovenia pe 12, Rusia pe 8. La fel ca și în testul PISA nivelul elevilor români a scăzut semnificativ de la testul precedent (TIMMS 2003). Românii s-au descurcat bine la algebră (locul 15), binișor la geometrie și numere și foarte slab la probabilități (poate pentru că nu prea se fac la noi). Dpdv cognitiv stăm binișor la aplicat cunoștințele și slab la raționat pe baza lor. Foarte relevante mi se par și statisticile referitoare la vârfuri. 4% dintre studenții români au fost clasificați ca avansați (cel mai înalt nivel) fiind pe locurile 17-21 din acest punct de vedere. Iarăși după media primilor 10% dintre studenții români ne-am clasa pe locul 18 din 48. Ca și la olimpiadă rezultatele fetelor sunt mult mai bune decât ale băieților (18% rezultate mai bune)

La științe (fizică, chimie, biologie, științe ale pământului) stăm și mai rău – locul 28 din 48. Și aici suntem în scădere față de studiul de acum 8 ani dar conform autorilor scăderea nu este relevantă dpdv. statistic. Elevii români stau cel mai bine la științele pământului (geografia dată la capacitate are probabil un rol) și la chimie. Dpdv cognitiv aici stăm cel mai bine la cunoștințe și la raționament și cel mai slab la aplicarea cunoștințelor. Spre deosebire de matematică, la capitolul științe nu urcăm în clasament nici când este vorba de vârfuri, iar asemănarea se menține când este vorba de performanțele mai bune ale fetelor față de cele ale băieților.

Concluzii? Fac o listă să se vadă mai bine

  • În România nu punem suficient accent pe științe în educația copiilor.
  • Ceea ce nu se cere la examene nu este aprofundat deloc și dacă se cere la examene este aprofundat de un număr mic de studenți
  • Fetele sunt mai muncitoare decât băieții în România și au rezultate mai bune la științe. Asta e bine de știut pentru aceia dintre noi care sunt mai misogini.
  • Țările asiatice, USA și mulți dintre vecinii noștri chiar înțeleg importanța acestor materii pentru dezvoltarea lor economică pe termen lung. Pare că noi nu:(
  • În predarea chimiei, biologiei, fizicii, se pune mult accent pe cunoștințe și prea puțin accent pe aplicarea acestora.
  • La matematică nu avem cunoștințe suficiente însă ne descurcăm mai bine să aplicăm ceea ce știm. Nu știm să lucrăm cu grafice și să evaluăm anumite șanse (poate de-asta stăm așa bine la capitolul cazinouri)

Se tot vorbește de economia bazată pe cunoaștere. Economia bazată pe cunoaștere trebuie să se bazeze pe inovare și pe dezvoltare. Pentru a avea succes aici trebuie să punem accent puternic pe materiile analizate în acest studiu.

7 thoughts on “TIMMS 2007”

  1. Poate ca la chimie, fizica si biologie stam asa de prost si datorita dotarii exceptionale pe care o au laboratoarele in care ar trebui sa lucreze acesti copii … Poate ca pentru a da mai multe informatii la geografie nu ar strica sa se faca niste excursii in aer liber, pentru ca elevii sa vada ce e ala un sist, cum sunt stalactitele si asa mai departe. Nu se face educatia numai cu pixul pe hartie. (Parerea mea, care este).

  2. Eu nu am inteles cum au fost alese scolile unde s-au sustinut aceste teste… In general, nu am incredere in astfel de statistici.

    In plus, cred ca s-a strecurat o eroare in ce ai scris mai sus. Studiul a fost facut pe aproape 7400 de elevi din SUA, iar din Romania apar circa 4200 (vezi tabelul de la pagina 76).

    Rezultatele cred ca le comentez altadata, ca acum nu am timp si chef! 🙂

  3. In Romania observ un fenomen de indobitocire(scuze de expresie, dar acesta este adevarul)al copiilor(in aceste conditii, ce preferi? sa mergi la mall/discoteca/sa stai pe mess sau sa iei cartea de fizica/biologie/chimie din care nici macar nu poti pronunta cuvintele).

    Dupa parerea mea solutia ar fi ca programa sa fie adaptata la societate, si sa evolueze in functie de aceasta. Daca nu va fi asa, rezultatul sondajului prezentat, este doar inceputul a ceea ce va urma.

  4. Nu vreau sa discut despre aspectele ce tin de societate(tentatiile de orice natura, nesupravegherea de catre parinti,etc) care influenteaza vadit in mod negativ educatia copiilor, deoarece sunt prezente pretutindeni, nu numai la noi, si oricum nu se poate lua nicio masura.

    Ma leg insa, de sistemul de invatamant(unde se poate inerveni). Este usor sa spui avand statutul de “om mare” ca “ceea ce nu se cere la examene nu este aprofundat deloc”. In calitate de proaspat absolvent al liceului iti spun ca programa este mult prea stufoasa ceea ce face ca materiile sa fie imposibil de invatat(te sperie de-a dreptul in loc sa te atraga).
    Mi s-ar parea normal ca din moment ce alegi sa mergi la un liceu cu un anumit profil, materiile de specialitate sa fie predate mai in amanunt, iar restul sa fie simplificat, pentru a putea fi invatat de cineva care nu are neaparat o afinitate pentru acel domeniu. Lucrurile insa nu stau asa, si la un liceu de mate-info faci anatomie ca la facultatea de medicina.

    La nivel de generala, intervine acelas fenomen: materii a caror programa este excesiv de stufoasa.I-as sfatui pe cei care spun despre copii ca nu invata, sa ia un manual de geografie sau de biologie de clasa a 5-a si sa citeasca, si apoi sa isi dea cu parerea.

    Poate vine acum cineva (over 30) si spune :”pe vremea mea era aceeasi materie si se invata”. Da, sunt perfect de acord, dar societatea de acum este mult diferita de cea de atunci, iar tentatiile au crescut exponential as putea spune, prin urmare nu poate exista termen de comparatie.

    Daca tot s-a adus in discutie SUA, tin sa precizez ca programa de acolo (si nu numai) este mult mai simpla decat a noastra, iar daca este adevarat ca elevii americani ne surclaseaza nu este de mirare. Atata vreme cat acolo se predau informatii de baza, bine structurata, elevlui american ii este foarte usor sa invete, spre deosebire de elevul roman care este aslatat de amanunte nesemnificative si irelevante, din care nu pricepe nimic(nici macar esentialul)(->in aceste conditii, ce preferi? sa mergi la mall/discoteca/sa stai pe mess sau sa iei cartea de fizica/biologie/chimie din care nici macar nu poti pronunta cuvintele).

    Dupa parerea mea solutia ar fi ca programa sa fie adaptata la societate, si sa evolueze in functie de aceasta. Daca nu va fi asa, rezultatul sondajului prezentat, este doar inceputul a ceea ce va urma.

  5. Trebuie sa intelegem ca doar cu varfuri nu avem cum sa facem performanta. Acei 2-3 copii talentati care ajung sa aiba rezultate deosebite la diverse olimpiade nu ajuta societatea romaneasca cu nimic, atata timp cat masa e mult sub medie. De obicei, aceste varfuri sunt atrase de alte tari, castigul pentru noi regasindu-se doar in parte de ego.

    Consider ca cei peste 30 de ani care spun: “lasa ca si eu invatam asa” ar trebui sa citeasca, vorba Alexandrei, un manual de clasa a 5-a. In plus, nu cred ca este neaparat vorba de tentatii in societatea moderna, ci este vorba de o alta directie pe care trebuie sa o urmam.

    Din pacate, la noi inca nu s-a inteles ca invatarea ar trebui sa fie un proces dinamic, care se adapteaza usor la realitatile vietii. Considerand ca daca a mers pana acum bine (nu stiu exact metrica acestei opinii a unora), trebuie sa mearga in acelasi mod, cu aceeasi profesori, cu aceeasi materie, si in continuare, nu facem decat sa ne adancim in mocirla intelectuala in care ne aflam.

    Grav este faptul ca, asa cum mentiona si Alexandra, un elev/student este terifiat de cat are de invatat, si nu se poate bucura de beneficiile pe care ar trebui sa le aduca un sistem de invatamant corect.

    Aceasta mediocritate a sistemului de invatamant romanesc iese si mai tare in evidenta in sistemul universitar din pacate. Poate constientizam mai usor ce se intampla pe-afara (vezi ocw.mit.edu), poate ne angajam in firme care lucreaza dupa alte valori, dar toti simtim si vedem ca suntem mult in urma fata de alte tari pe care le consideram sub noi la sistemul de invatamant (SUA de ex).

  6. # În România nu punem suficient accent pe științe în educația copiilor.

    Paradoxal, având în vedere câţi părinţi îşi trimit copiii la profil matematică-informatică, fiindcă acolo s-ar face, spun ei, mai multă carte. Asta mă duce cu gândul la o chestie. Materia este sau nu stufoasă, dar un lucru e sigur: aia care e, e prost predată. Cei mai mulţi profesori sunt trecuţi de o anumită vârstă, cam plictisiţi, iar cei mai tineri se duc în învăţământ fiindcă nu au alte opţiuni (a se vedea notele de la examenele de titularizare). Îmi aduc aminte cum în liceu îi dădeam profesorului de informatică sfaturi legate de depanarea PC-ului. 🙂

    Sunt sigur că asta e doar o foarte mică parte a problemei (în sensul că sunt o groază de alte motive pentru care performanţele elevilor sunt slabe). O altă problemă (pe care am auzit-o foarte recent) ar fi: în mediul universitar (în speţă în poli) cine o să predea materiile „grele” şi/sau fundamentale (electronică, fizici, insert other names here) peste x ani, când generaţia actuală de profesori o să fie oale şi ulcele? Asta în condiţia în care orice asistent la materia respectivă preferă să plece în altă parte (din varii motive) în loc să se pregătească pentru un post de profesor.

Comments are closed.