cum ar trebui sa se desfasoare un laborator?

Ieri am primit un feedback cel putin interesant de la un student pe care-l apreciez foarte mult. Mi-a zis că lui i se pare mai bine ca la laborator doar să se explice lucruri și nu să se dea taskuri și să se facă evaluare. Un astfel de feedback m-aș fi așteptat să-l primesc de la un student care n-a făcut nimic la laborator, nu de la unul care a muncit la toate laboratoarele. În completare însă a adăugat – ”de bătut capul cu exercițiile putem să facem și noi acasă”. Chiar în aceeași seară am citit o discuție interesantă pe un subiect foarte similar pe blogul lui Alex.

Constat din aceste discuții și din experiența acumulată la laboratoarele pe care le-am ținut pe la diferite materii (nemaivorbind și de experiența de student) că laboratoarele tind cumva să ia locul cursurilor. Asistenții trebuie să explice la laborator încă o dată ce s-a discutat deja la curs. Acest lucru are mai multe cauze:

  • valoarea educativă a cursului nu este percepută de student – acesta simte că pierde timpul dacă se duce la curs și crede că poate să investească timpul respectiv într-un mod mai util
  • faptul că la laboratoare se reiau aspecte teoretice predate la curs și necesare pentru realizarea laboratorului. Studentul știe că oricum lucrurile pe care le pierde neasistând la curs i se vor explica pe scurt la laborator și în general este mulțumit cu asta.
  • timpul mult prea mare alocat în sesiune pentru examene. Acest lucru duce la următorul fenomen – învățarea materiei predate la curs nu se face pe parcurs ci în intervalul de 4-5 zile dintre examene.

Cum ar trebui deci să se desfășoare un laborator? Studenții să vină înainte de laborator cu cursul citit și laboratorul să presupună desfășurarea unor lucrări practice cu suportul asistenților? Cum ne asigurăm că studenții au cursul citit ținând cont că din experiență acest lucru nu se întâmplă aproape niciodată. O versiune pe care am întâlnit-o a fost – scurt test ce permite accesul la laborator – nu ți-ai citit – nu intri. Nu mi se pare o idee bună pentru că nu mi se pare normal să limitezi accesul la ore pe acest criteriu iar timpul pierdut cu testul poate fi folosit pentru a reaminti câteva aspecte teoretice.

Laboratoarele trebuie evaluate? Cred că da, pentru că experiența arată că majoritatea studenților lucrează doar pentru a obține puncte și nu pentru a învăța. Evaluând laboratoarele se stimulează și învățarea.

Cum ar trebui deci să decurgă un laborator considerând aceste criterii (prezentare teoretică, activitate practică, evaluare)?

13 thoughts on “cum ar trebui sa se desfasoare un laborator?”

  1. Pot fi luate foarte multe exemple de la laboratoarele altor materii care tin de inginerie, de la fizica la electrotehnica. Nu am iubit materiile in cauza, insa si acum tin minte lucruri in urma laboratoarelor, ceea ce nu prea pot sa spun de laboratoarele de programare.

    Laboratorul ar trebui sa aiba ca scop un rezultat practic – la fizica trebuia sa masori dispersia luminii sau in fine. Trebuia sa cam stii teoria ca sa stii ce trebuie sa faci (ti se explica in cazul in care nu stiai, dar asta nu trebuie neaparat sa se intample in cazul de fata).

    Trebuia sa vii cu niste masuratori si sa prezinti niste concluzii, pentru care cam trebuia la fel sa stii teoria. La sfarsit veneai cu o lucrare de laborator pe care erai notat.

    Mi se pare o idee destul de buna din cateva puncte de vedere:
    – in prezent studentii considera laboratorul ca un loc in care sa exerseze limbajul de programare, sau cateva concepte. Nu are un scop anume. Faci 3 exercitii si asta e.
    – nu trebuie sa gandesti in afara rezolvarii exercitiilor, iar asta nu duce la o intelegere profunda. Eu fac functia, a dat rezultatul, nu ma mai intereseaza. Inteleg cum am facut functia sa mearga eventual, dar nu inteleg de ce e bine ca solutia a fost recursiva sau nu.

    Au de invatat algoritmii de sortare, se poate da o lucrare in care trebuie sa-i compare pe anumite cazuri practice si sa descrie de ce unii algoritmi sunt mai buni pe anumite cazuri decat pe altele, etc. Asta implica si implemetarea algoritmilor, si o intelegere profunda a subiectului la care se ajunge prin exercitii.

    Dupa atata vorba lunga, concluzia e simpla: laboratoarele sa aiba teme practice care tin de gandire/analiza mai sus de simpla rezolvare a exercitiilor si la care studentii trebuie sa prezinte materiale in plus fata de exercitii.

  2. Vladut, cu acceasi problema m-am confruntat si eu la seminariile de economie. Solutia gasita de mine a constat in 15 min de prezentare (reamintire etc.) a principalelor notiuni si concepte si apoi aplicatii ale acestor concepte (exercitii si probleme). Insa este posibil ca la un seminar de informatica problema sa fie mult mai complexa si sa nu suporte aceasta solutie.
    Sunt si eu curios ce vor propune studentii si o sa urmaresc indeaproape eventualele raspunsuri.
    Toate cele bune,
    Liviu

  3. Salut!

    Mi se pare un subiect interesant, asa ca o sa incerc sa spun si eu cateva cuvinte despre asta 🙂
    Din cate am vazut pana acum multe laboratoare / seminare sunt total diferite de curs. Ele ar trebui axate – dupa parerea mea – pe partea practica pe care n-o poti intelege datorita aspectului preponderent teoretic al cursurilor. Nu cred ca ar trebui sa reia cursul, insa laborantii trebuie sa fie la curent cu activitatea de la curs si sa explice in cazul in care ceva este neclar studentilor.
    Task-urile sunt importante, majoritatea studentilor cand reusesc sa prinda o clipa libera (pentru ca – trebuie sa recunoastem – e o facultate solicitanta, mai ales in pre-sesiune) nu vor face exercitii in plus sau propuse (pe care sa nu se ia punctaj). Mi se pare importanta evaluarea laboratoarelor – dincolo de faptul ca (unii, nu toti) studentii invata pentru a obtine puncte, ei tot raman cu ceva in urma celor doua ore si este meritul studentului daca reuseste sa rezolve problemele date.

    Bafta!

  4. Din punctul meu de vedere, al unui oarecare student din A&CS, este evident că a prezenta la laborator noțiuni ce ar fi trebuit înțelese de la curs este total neproductiv. Așa cum este neproductiv să se dea acel test la intrarea în laborator. Poate unele persoane ajung mai târziu din diverse motive, poate au rămas cu câteva nelămuriri și exact asta le cade la test, etc.

    Consider că un laborator ideal de 2 ore s-ar desfășura astfel: primele 2-3 taskuri se pot face în maxim 10-20 minute utilizând numai cunoștințele acumulate la curs (având o pondere în punctaj de 50 – 75%), următoarele 3-5 taskuri vor necesita o bună aprofundare a cursului și a materiilor anexe acestuia (cu ponderea în punctaj situată foarte aproape de cât rămâne după prima parte). În final va exista un task numai pentru experți care poate deține un oarecare punctaj sau nu, task care să necesite multă experimentare și căutare de informații sau idei inspirate. Desigur, ultimul task ar putea fi înlocuit cu aplicații practice din care să rezulte clar importanța materiei. Și poate că ar fi indicat ca acest ultim task să dețină ultimele 30 de minute din timpul laboratorului special rezervate pentru el, celelalte taskuri evaluându-se (preferabil automat) cu 40 de minute înainte de terminarea laboratorului. La ultimul task vor putea participa doar doritorii. Pentru a nu forța nota și a vedea o grupă întreagă rămânând la ultimul task, cred că ar fi foarte bine ca punctajul pe laborator să fie la 110% din valoarea mediei notelor de la toate laboratoarele (toate valorile astea trebuiesc potrivite foarte bine ca să nu existe mai mult de un număr optim de nemulțumiți de sistemul de notare).

    De exemplu, pentru metode numerice, laboratorul dedicat rezolvării ecuațiilor s-ar putea împărți astfel: primele taskuri cer rezolvarea unei ecuații simple cu metode clasice (newton, bisecție, contracție, etc). Următoarele două taskuri cer rezolvarea unei ecuații mai complicate, necesitând prelucrarea ei până la aducerea la o formă în care se poate aplica cu succes o metodă clasică. Ultimele minute din laborator ar fi folosite de mine pentru a le expune probleme din viața reală care pot fi rezolvate cu diverse metode numerice (de exemplu le-aș putea găsi o ecuație care apare undeva în viața reală și trebuie rezolvată).

    Cam așa văd eu lucrurile. Singurele probleme sunt o bună potrivire a variabilelor (care ar putea fi și realizată ca o problemă la MN sau alte materii ce o pot trata) cât și o îmbunătățire a calității cursului și examenului (presupun că odată implementat laboratorul în formatul ăsta se poate da un examen la care diferența intre 9 și 10 să fie dată clar de abilitățile studentului de a corela între diverse materii și idei).

    My 100h cents.

  5. Servus Vlad,

    Nu vreau sa spun ca am gasit formula magica dar eu desfasor laboratoarele conform urmatorului program, special, tinind laboratoare de retele (in acest semestru)
    1. prezint succint teoria din cadrul laboratorului (10 minute), intr-o maniera interactiva, nu monologhez, si punctez pe tabla aspectele importante, adica ce ma intereseaza pe mine sa retina studentul; in cadrul materiei laboratorul nu urmareste cursul, si din acest motiv e mai special
    2. explic ceea ce trebuie sa se realizeze in cadrul laboratorului, impart in taskuri si organizez echipele (de cele mai multe ori lucram cu echipamente switch-uri, routere, configuram servere si servicii) – 3 minute
    3. studentii lucreaza, utilizind indrumatorul de laborator, iar eu urmaresc pas cu pas fiecare echipa si punctez dupa terminarea fiecarui task “ceea ce trebuia demonstrat si retinut”
    4. discutii pe tema testelor efectuate in laborator, a configurarilor, rezultatelor, desenam, mai schimbam configuratiile sa testam si “dar daca…”

    Intotdeauna, teoria o verific in practica, si de aceea, in cadrul laboratorului studentul chiar deprinde si cunostinte teoretice si practice.

    La sfirsitul fiecarui semestru, de 6 ani de cind tin laboratorul cer feedback de la studenti.

    Nu am vrut sa laud metoda in acest post al meu, dar feedback-urile demonstreaza, ca, in cazul acestui tip de laborator, metoda e foarte buna.

  6. Salut!
    Vlad, întrebarea ta, în momentul de faţă nu poate avea un singur răspuns dintr-un motiv foarte simplu: există (cel puţin două) categorii de materii: materii la care cursul si laboratorul au legătură mare (vezi MN) şi materii la care cursul şi la laboratorul au foarte mică legătură (vezi RL făcut cu Ţăpuş).

    Dacă în primul caz e mult mai uşor să-i faci să vină „cu lecţia învăţată de acasă”, pentru că e multă teorie pe care n-ai cum s-o re-prezinţi iar ei să o înţeleagă, în al doilea caz frustrarea studenţilor poate fi usor de înţeles (se adaugă x ore în plus de pregătire obligatorie dacă vrei să mişti ceva la laboratorul ăla).

    În plus eu m-am mai izbit de o problemă semestrul ăsta (pe care am mai auzit-o discutată şi de alţi asistenţi): la ce nivel/pondere ţinem interacţiunea asistent-student vs. interacţiunea asistent-grupă. Dacă eviţi să interacţionezi cu ei „one student at a time”, vor avea repede impresia că eşti degeaba acolo, pentru că, inerent, vei discuta orice aspect neclar sau problemă la un nivel mediu şi mulţi vor rămâne mai mult sau mai puţin nelămuriţi (în cazul în care lucrul ăsta se întâmplă). În cealaltă extremă, poţi ajunge sa pierzi mult timp cu doar câţiva studenţi (fie foarte buni, fie foarte slabi). Iar eu unul n-am găsit o metodă prin care să reuşesc să „tai macaroana” unui student într-un mod OK.

    Problema e deschisă şi mai are un aspect de care trebuie ţinut destul de mult cont totuşi: modul la care se ţine un curs influenţează foarte mult ce şi cum poţi face la un laborator. Când cursul nu e ţinut cum trebuie inevitabil o parte din sarcinile lui cad în cârca laboratorului, fie că vrem, fie că nu vrem asta 🙁

    Minţi limpezi vă doresc,
    Mihai

    PS: Dragoş, nu ştiu cum a fost la tine cu fizica, da’ noi am mânărit la datele alea experimentale de ne-a venit rău (nu cred că am dat vreo lucrare cu date „ne-ajustate” 😉 )

  7. va multumesc tuturor, feedback-ul a fost efectiv incredibil. astept sa mai apara cateva mesaje si apoi incerc sa sumarizez.
    mi se pare remarcabil ca au postat aici atat asistenti, studenti si oameni din industrie si majoritatea ideilor sunt bune.
    incerc sa fac o clasificare a feedback-ului si sa-l trimit si colegilor mei si sa-l pun si pe blog aici.
    multumesc inca o data si va rog daca ajungeti la acest post si vreti sa va impartasiti parerea sa nu ezitati.

  8. Sustin o parere anterioara in care se spunea ca un laborator ar trebui sa produca ceva dupa efectuarea lui. Problema aici este ca de multe ori efortul este apreciat intr-un mod aberant si se ajunge ca predarea unei lucrari de laborator sa se transforme in tema de casa putin (dar nu cu mult) mai scurta (imi vin aici in minte ELTH-ul facut cu celebrul comandor, DCE-urile in diversele lui forme, Fizica,etc).

    Anul trecut dupa un laborator mi-a ramas un gust foarte amar, toata activitatea constand in 2ore de programare viteza (lista de taskuri – > punctaj in functie de taskul realizat). In cazul asta rostul laboratorului se pierde, totul reducandu-se la invatat acasa si aplicat mecanic in facultate.

    Cred ca laboratorul ar trebui sa iti dea niste deprinderi practice, un fel de crash-course iar programarea-viteza sa fie rezolvata cu ajutorul temelor de casa/proiectelor.

    Da cred ca laboratorul ar trebui evaluat dar nu folosind doar criterii de apreciere aritmetice. Prezenta si implicarea efectiva in cadrul laboratorului ar trebui sa conteze mai mult iar performanta ar trebui evaluata nu pe baza prestatiei avute doar in cadrul celor 2 ore.

  9. Salut!

    Daca tot am ajuns pe aici, o sa imi dau si eu cu parerea, pentru ca semestrul asta si nu numai mi-am pus si eu intrebari legate de subiectul cu pricina.
    Eu nu sunt de acord ca activitatea din cadrul fiecarui laborator ar trebui evaluata pe loc. Scopul principal al unui laborator e deprinderea anumitor skill-uri si nu adunatul de puncte pentru nota. As fi mai degraba pentru o evaluare in etape, gen: o data la 3-4 laboratoare un test practic din ce s-a facut pana atunci.
    Acum urmeaza sa repet ce am scris chiar ieri pe un grup. Semestrul asta, la programare, am dat un test practic in ultimul laborator si, comparand rezultatele de la test cu rezultatele din timpul semestrului, am constatat cu supriza ca nu prea “se pupa”. Concluzie: niste task-uri pe care lumea le lucreaza acasa, doar ca sa ia o nota pe un lab, nu sunt atat de relevante pentru cand sunt pusi in situatia sa rezolve ceva la prima vedere.
    E adevarat ce spune Michou, aici conteaza foarte mult si cum se tine cursul si ce se vrea de la laborator/laborant. Tocmai de-aia pe mine nu ma mira feedback-ul de la studentul de care vorbeai 🙂 La noi nu prea se tine cont de obiectivele cursului/laboratorului.

    Cum ar trebui sa se desfasoare de fapt un laborator? Pai, in afara de capitolul evaluare de care am vorbit pana acum, cred ca “explicatiile” la laburi gen programare, uso, retele etc. ar trebui sa aiba o baza practica. Mai exact, nu trebuie sa explici, ci sa arati. Hands on. Un proiector e util aici, din cate a experimentat Stefan semestrul asta 😀 Asa vad si ei efectiv ce inseamna sa scrii cod, sau sa faci nu stiu ce configurari, etc…in functie de materie.

    Parerea mea.

    In rest, ma bucur ca lumea isi pune probleme si cauta solutii! 🙂

  10. Eu cred ca latura colectiva a activitatii dintr-un laborator este cea mai importanta. Asa cum se stie ca atunci cand mancam cu un grup mancam mai mult, si activitatea intelectuala desfasurata intr-un colectiv e mai placuta si are randament mai bun.
    Deci depinde foarte mult de comunitatea care este creata in jurul laboratorului, iar aici asistentul are rol de coordonator si mediator al interactiunii dintre studenti.

    Este drept ca activitatea in cadrul laboratorului trebuie sustinuta si de activitate individuala, pentru ca in caz contrar se produce excluderea din comunitate prin lipsa interactiunii. Noi oricum lucram destul de mult singuri, mai ales in facultate, deci nu cred ca asta ar fi o problema.

    Eu consider un laborator ideal acela in care apar polemici, discutii (pe teme legate de laborator, in cazul nostru tehnice), in care fiecare ajunge si sa isi expuna un punct de vedere, in care toata lumea vine cu idei si in care studentii descopera lucruri impreuna.

  11. Salut!

    Nu vreau sa raspund la intrebare, ci doar sa dau exemplu un laborator foarte reusit (dupa parerea mea). Laboratorul de APD.

    1. Punctajul asociat este de 0.5p, deci nu se pune problema ca studentii vin la laborator pentru a acumula punctaj.

    2. Timp de aproximativ 1h se explica notiuni complementare cursului, bineinteles cu o scurta reamintire a notiunilor din curs. De ex. se explica ce structuri de date ar trebui folosite, care sunt elementele specifice limbajului de programare in implementarea unui algoritm studiat la curs.

    3. Taskul practic dureaza ~ 30 min si consta intr-o implementare plecand de la un program partial scris unde trebuie scrisa doar partea care tine de algoritm. Dupa aceasta etapa se poate obtine nota maxima la laborator.

    4. Apoi studentul este incurajat si indrumat sa gaseasca o solutie mai eficienta a problemei propuse.

Comments are closed.