Invatamant la distanta in Olanda

Una din cele mai mari universitati din olanda este OUNL – open university of netherlands (denumirea in engleza).

Este o universitate in care invata 22.000 de studenti si care are sediul intr-un orasel verde de cca. 200.000 de locuitori. Vazand aceste numere te-ai astepta sa vezi un orasel studentesc in mijlocul caruia se afla un campus de dimensiuni impresionnante. Surpriza insa, campusul, aflat la marginea oraselului  consta in cateva cladiri foarte moderne (genul transparent – otel si sticla). In aceste cladiri lucreaza cca. 500 de oameni si in ele nu vei vedea nici un student. Motivul este ca OUNL este o universitate ce ofera exclusiv invatamant la distanta. Studentii ounl sunt in general angajati full time ce fac cate un curs pentru a se perfectiona intr-un domeniu sau fac studii complete de bachelor sau master.

Utilizand diverse platforme de e-learning ounl ofera cursuri exclusiv in format electronic. Cursurile sunt formate din module de 40 de ore si un curs in general are 4 module. Cele 40 de ore ale unui modul reprezinta o estimare a timpului necesar unui student mediu sa parcurga materialul de curs. Costul unui curs este de circa 350€ (Nota: informatiile furnizate aici sunt obtinute la o cafea cu un angajat al OUNL si s-ar putea sa nu fie deosebit de precise)

Din punctul de vedere al interactiunii cu studentii, pentru a rezolva problemele/intrebarile ce pot aparea in cadrul unui curs sunt organizate intalniri online dar si live (mai rar) intre studenti si cadre didactice. Intalnirile sunt organizate in general seara (datorita faptului ca multi studenti muncesc).

Cadrele didactice sunt impartite in 2 categorii:

  • creatorii de continut didactic – profesori, experti intr-un domeniu, pot fi si consultanti externi
  • profesori/asistenti ce sunt responsabili cu oferirea asistentei pentru student (tutoring, raspunsuri la intrebari, etc.)

Una din curiozitatile mele a fost legata de modul in care interactioneaza efectiv studentii cu cadrele didactice. Mi s-a raspuns ca prin mijloace specifice (mail, platforma de e-learning) si ca nu interactioneaza decat in timpul special alocat in acest scop (cu alte cuvinte atat cat sunt platiti atata fac)

Alt aspect ce mi s-a parut interesant a fost ca doar 40% din angajatii universitatii sunt cadre didactice. 60% sunt personal auxiliar (si asta in conditiile in care nu au sedii foarte mari neavand studenti vizitatori). acest lucru explica probabil si de ce organizarea este exceptionala, sediile sunt deosebit de curate, site-urile sunt up&running tot timpul, la fel ca si retelele si calculatoarele in uz.

Nu in ultimul rand OUNL are o componenta de cercetare deosebita. Universitatea, probabil si datorita caracterului mai special este implicata in mai multe proiecte de cercetare pe teme de e-learning. Cercetarea o fac atat din punctul de vedere al tehnologiilor folosite cat mai ales al scenariilor pedagogice in care vor fi folosite aceste tehnologii. Accentul pe pedagogie este deosebit de puternic in OUNL existand foarte multi cercetatori specializati in acest domeniu, ce nu tin ore si care sunt preocupati de dezvoltarea modului in care putem sa folosim eficient tehnologia in scopul invatarii.

Concluziile mele (referitoare mai ales la comparatia pe care n-am putut sa nu o fac cu situatia de la noi):

Facultatea noastra din pacate incepe sa aiba un caracter asemanator cu cel al Open University. Multi studenti sunt deja angajati si vin destul de rar pe la scoala, cursurile si laboratoarele sunt destul de des integrate intr-o platforma online (care chiar daca nu este la nivelul celei utilizate pe bani multi de ounl este preferata chiar de acestia din urma pentru flexibilitate). Problemele care apar sunt:

  • noi (ca facultate/universitate) nu avem prea multi pedagogi specializati in e-learning
  • cadrele didactice trebuie sa creeze si continut, sa tina si ore efectiv sa ofere si asistenta online la tarife ce reprezinta cam 20-30% din cat sunt platiti cei de la OUNL pentru doar unul din taskuri
  • personalul auxiliar in general lipseste sau ponderea sa este foarte mica ceea ce face ca multe din taskurile acestei categorii de personal sa fie preluate de personal didactic si asa supra incarcat in regim de voluntariat.

O alta concluzie (personala) este ca mi se pare ca invatamantul la distanta limiteaza caracterul social al procesului de invatare chiar si folosind cele mai avansate tehnologii si ca din acest scop trebuie folosit ori in completarea invatamantului traditional ori in cazul in care se fac doar cursuri de specializare de scurta durata.

8 thoughts on “Invatamant la distanta in Olanda”

  1. Ai dreptate in ceea ce zici cu salariile profesorilor de la noi si in privinta personalului auxiliar. Insa iar ne hazardam in comparatii din-astea cu universitati din afara, ceea ce e gresit. Aia acolo au si ei universitatile lor normale si foarte eficiente – vezi Vrije a lui Tanenbaum. OUNL are si ea rolul ei si a aparut dintr-o necesitate pentru oameni care lucreaza, oameni care probabil vor sa termine a2a facultate, care vor macar sa o termine pe prima, etc. E un caz particular si nu are sens sa ne comparam cu ei. Ar trebui sa ne uitam la universitatile traditionale si sa ne luam dupa ei, ca pana acum inovatia noastra a cam dat gres. Iar in ceea ce zici ca la noi nu prea sunt pedagogi specializati in elearning – ai dreptate pe jumatate: de fapt nu prea sunt pedagogi de nici un fel, iar aia 2,3, maxim 5 care sunt la Automatica&Calculatoare au o pedagogie “nativa” – pur si simplu o au in sange. Si asta pentru ca la noi, din pacate, nu se pune accent pe pedagogie deloc, iar eu cred ca asta conteaza inainte de toate, sa stii sa predai, sa iti faci cursul atractiv, sa iti incurajezi studentii (ori la noi mai toti profii isi calca studentii in picioare).

  2. ca sa putem sa evoluam trebuie sa ne comparam cu cei mai buni:)
    de la ei putem “fura” din modul de organizare interna si din know-how-ul referitor la invatamant la distanta (spre care unii din studentii nostri se indreapta cu pasi repezi:) )

    n-am facut o comparatie cu vrije pentru ca n-am fost acolo:)

  3. @Punct

    Vlad incerca sa explice care sunt dificultatile ce ne separa de un model de invatamant preponderent la distanta, pentru ca datorita faptului ca in anii mari aproape toti studentii sunt angajati, asta este (nici macar viitorul ci) prezentul.

    Discutia despre pedagogia profesorilor de aici este doar pe jumatate facuta daca nu ti cont si de aspectul financiar: ca sa ramai in facultate majoritatea se cam sacrifica pana la 30 de ani, cand incep sa castige cate ceva. Asta priveaza sistemul de invamant de destui oameni buni, in general raman acolo doar cei care simt cu adevarat ca asta e vocatia lor.

  4. Doar o observatie: OUNL nu este strict o “universitate din Olanda” din cate stiu eu. “Open University” de fapt s-a infiintat in Marea Britanie (in 1969 imi pare) si apoi s-a extins deschizand centre (ramuri sau cum preferati sa le numiti) in diverse alte tari (probabil in timp va aparea si la noi).
    Comparatia intre ce fac profesorii de la UPG (si continut si ore si asistenta online) si ce fac cei de la OU nu mi se pare tocmai potrivita. Exista si alte universitati “traditionale” care cer profesorilor si asistentilor exact ca UPG: si continut si asistenta on-line si ore ba chiar si “ore de birou” (office hours?) in care studentii pot veni si intreba direct (vorbesc din proprie experienta, vezi http://www.unibz.it si sistemul online folosit adica http://www.teleacademy.it). Asadar nu cred ca cei de la UPG fac mai mult decat e normal. Ca ar trebui platiti mai bine profesorii si medicii in Romania, sunt perfect de acord. Contest doar temeiul comparatiei cu OU.
    Inca o observatie a propos de munca pentru continutul on-line si asistenta online. Poate s-au mai schimbat lucrurile, dar cand eram eu studenta la A&C era multa munca replicata din partea asistentilor (si profesorilor poate) pentru ca nu exista la nivelul facultatii (universitatii?) o platforma online (dezvoltata o singura data si folosita de toata lumea). In schimb, diferite cursuri aveau propriul lor sistem de a trimite teme samd. In parte din cauza de orgolii/politica (am propus odata celor de la PT sa foloseasca sistemul de la PSO si raspunsul a fost la modul ca “nu, asta e sistemul nostru si ala e al lor”).

  5. intre timp s-a implementat si la noi o platforma online folosita de aproape toata lumea.
    n-am inteles insa de ce contesti temeiul comparatiei
    si finally UPG e UPB 🙂

  6. Scuze pt UPG vs. UPB, am mereu problema asta a numelor prea apropiate (UPG e in Ploiesti). Ma bucur ca exista in final o platforma folosita de aproape toata lumea (desi “aproape” nu e “toata”).
    In ce priveste comparatia, de ce compari UPB cu OU si nu cu o universitate traditionala? Pentru ca UPB sa fie invatamant la distanta, trebuie sa decida sa fie asa, nu e suficient ca studentii sa fie angajati si sa nu vina la cursuri. Iar din postul tau as intelege ca tu nu ai vrea asta sau nu consideri asta un lucru bun.
    Mai mult, OU a fost initial gandita in special pentru a facilita accesul la educatie celor care lucreaza deja (si prin asta initial aveau in vedere cei peste 30 de ani). Ori asta nu e scopul principal al UPB (sau gresesc eu?)

    Comparand (iarasi) cu universitatea de aici (traditionala), exista 2 tipuri de inscriere ca si student: full-time si working student. Iar profesorii si asistentii trebuie sa fie disponibili si sa proiecteze continutul si temele si totul pentru ambele categorii de studenti. Ceea ce uneori implica munca suplimentara, dar asta este. Prefer abordarea asta decat cea cu “studentii ar trebui sa vina la cursuri”.Evident, e doar opinia mea (si eu am fost la toate cursurile pana in anul 5 cand n-am mai suportat pur si simplu cursurile exceptand cateva).

  7. Posturile se cheama un pic diferit si nu stiu exact care e corespondenta.
    Majoritatea laboratoarelor sunt tinute de studenti la doctorat pentru care practic asta este suplimentar si poate fi oricat de mult, in functie de ce nevoi are facultatea (nu prea e la alegerea studentului cate ore sa tina). Iar doctoratul trebuie terminat in maxim absolut 4 ani (conform legii nu poate dura mai mult si basta).
    Cred ca RTD ar fi ceva apropiat de asistentul de la noi. Un RTD are de tinut un curs de 12 sedinte plus laboratorul aferent (adica 4-6 ore pe saptamana de predare plus 2 ore pe saptamana de consultanta). Daca e nevoie, va mai tine si alte laboratoare (majoritatea celor pe care ii stiu mai au laboratoare suplimentare).
    Dar aici cele mai multe indatoriri sunt la capitolul administrativ. Un RTD trebuie de asemenea sa se ocupe cu: organizare de seminarii si workshopuri, indrumare studenti(care aici chiar se face pentru fiecare student in parte, la inceputul fiecarui an si mananca mult timp), scriere rapoarte pentru proiecte samd.
    Plus cercetare (ca fara un numar minim de articole un RTD dupa 3 ani practic e dat afara).

Comments are closed.