despre facultate din perspectiva marketingului

Haideti sa ne gandim in felul urmator. Facultatea este o companie al carui principal produs este absolventul (ignoram cercetarea in acest articol). Pe piata educationala facultatea se pozitioneaza in functie de produsul oferit sa zicem super-premium (cei mai tari), premium si value (cei mai slabi) (termeni folositi in marketing din cate zice nevasta). Pozitionarea variaza in functie de mai multe criterii ca de exemplu renumele brandului, calitatea produsului, pret. Calitatea produsului depinde in opinia mea de mai multi factori: calitatea materiei prime si linia de productie. Calitatea materiei prime o poti in general identifica la noi dupa concurenta de la admitere si dupa mediile de intrare. Linia de productie poate fi evaluata prin mai multi indicatori ca de exemplu: raportul dintre numarul de profi si numarul de studenti, numarul de produse care nu trec standardul de calitate (cati din cei care intra nu reusesc sa termine), calitatea profilor, calitatea dotarilor.

Marci super-premium in invatamantul de IT nu se gasesc in .Ro. Trebuie sa mergi pe afara in US, Germania, Olanda, Franta, UK,… . Marcile super-premium se caracterizeaza printr-o atenta selectie a candidatilor si/sau taxe mari (selectia materiei prime respectiv pret), profi buni, numar mic de studenti la profesor, profesori care au timp sa invete studentii. Exista standarde de calitate foarte solide care se aplica la iesirea din aceste facultati, nu orice student care intra reuseste sa le si termine.

Pe de alta parte marcile value se gasesc din plin la noi si se caracterizeaza printr-o totala lipsa de selectie a materiei prime – intra cine vrea si poate sa plateasca o suma destul de mica pe an. Nu exista standarde de calitate la iesire – cine intra reuseste sa si iasa mai devreme sau mai tarziu. Linia de asamblare sufera la capitolul personal – multi studenti alocati unui profesor => acesta nu are timp pentru ei.

Intrebarea este unde s-ar pozitiona facultatea noastra in aceasta piata? Hai sa vedem tendintele:

– materia prima: la licenta exista inca o concurenta >1/loc si sunt medii de intrare mari (poate si din cauza ca subiectele sunt foarte usoare); la master concurenta nu exista deloc. Cine da este in general admis. Daca esti dispus sa platesti taxa atunci nu exista concurenta deloc nici la invatamantul de licenta. Nu exista nimeni dornic sa plateasca taxa pentru master!

– standarde de calitate – nu prea exista – nimeni nu pica licenta sau cel putin eu nu prea stiu cazuri.

– raport studenti/profesori. In crestere din pacate. Chiar daca au venit oameni noi in catedra au aparut si cursuri noi si ore in plus – master.

-brandul este calcat in picioare in mod sistematic in tot spatiul public. Daca in urma cu 10 ani upb-ul era privit bine in toata tara acum primeste acelasi tratament cu tot invatamantul universitar abuzat permanent in toata mass-media.

Cred ca pana nu reusim sa optimizam minim acesti 3 indicatori si sa restabilim imaginea brandului ACS nu vom reusi sa ne pozitionam in zona premium/super-premium a invatamantului de IT.

O solutie destul de simpla ar fi micsorarea numarului de studenti atat la licenta cat si la master. Acest lucru ar creste atat concurenta si ar micsora raportul studenti/profesor. Profii ar avea mai mult timp sa lucreze cu studentii cat si sa se ocupe de cercetare. Ne-ar facilita diferentierea de “fabricile de diplome” si ar contribui la ridicarea calitatii.

Daca mai aveti alte idei de indicatori/solutii nu ezitati sa lasati un comentariu. Cititi eventual si articolul si comentariile de pe blogul lui MM.

15 thoughts on “despre facultate din perspectiva marketingului”

  1. Ce am observat eu recent este că de fiecare dată când un student comentează ceva, invitând la o discuție neoficială, mulți sar cu gura pentru a-și trage avantaje doar pentru ei, unii zic că asemenea lucruri nu trebuiesc discutate în public și 2-3 critică persoanele care participă la discuții.

    Dar, la discuțiile oficiale, abia dacă reușești să aduni câte un reprezentant din fiecare grupă. Mulți au făcut scandal cu specializările anul ăsta dar doar 7 am fost să discutăm cu profesorii să ni se explice de ce s-au luat aceste măsuri. Și reprezentații care nu au venit au fost cei cu gura mare și înainte și după eveniment.

  2. Cum ar fi daca la mai multe materii (cum a fost la PM) am fi obligati sa … venim cu idei de proiecte (in contextul materiei respective) si sa lucram in echipe ?

    Poate calitatea reala ar putea sa creasca daca nu ar mai fi toti studentii directionati sa gandeasca “Aoleu, n-am facut tema X, intru la CU TAXA” / “Iar m-a picat mistretul ala”. Pentru ca 90% din studentii mai mult sau mai putin eminenti alearga dupa note si pierd din vedere faptul ca noi am venit la ca sa invatam sa _facem ceva_.

    Procesul de “productie” nu e chiar un black-box: intra oameni fara diploma, ies oameni cu diploma.

    Conteaza si tehnologia din black-box-ul ala. Si hai sa zicem ca au cam inceput sa se cam arda lampile prin black box-ul numit ACS.

    ( Un CommentInutil marca @Bocse, redactat in 3:57 secunde )

  3. Dar din perspectiva pietei, este nevoie cu adevarat de marci premium? Sau mai degraba marea majoritate a firmelor de IT care vin la noi in tara vor sa faca outsourcing si ca urmare au nevoie de materie prima secundara – code monkeys.

  4. De acord la partea cu proiectele. Dar ar trebui făcut ceva astfel încât nivelul de dificultate pe care ți-l alegi să nu contrasteze puternic cu ce fac alții (în orice direcție).

    Am avut la PP de punctat proiecte pentru punctajul de laborator. Unii s-au chinuit și au făcut în Haskell o aplicație de time tracking/task tracking în timp ce alții au făcut în Scheme o bilă care se plimba dintr-o parte în alta a ecranului, exact ca-n primul tutorial de pe google. Astea au fost cele două capete ale spectrului.

    Proiectele sunt ok dar trebuie neapărat ca tema lor să fie aprobată din timp.

  5. -nu poti separa facultatea de cercetare pentru ca avansarea in “grade” se face in functie de publicatii/granturi nicidecum dupa calitatea studentilor scosi.

    -concurenta la master ? poate un entuziasm ca fiecare profesor sa isi scoata master si sa incerce sa isi umple locurile cu ce se gaseste! Chiar as vrea sa vad o discutie in catedra “am hotarat ca avem nevoie de o calitate mai buna a studentilor la master asa ca eu zic ca X si Y sa renunte la masterele lor”. Dupa asta ne mai uitam putin si pe orarul masterelor in care cateva cursuri sunt reciclate la 4-5 mastere. Mai nou studentii zic “oricum o sa ramana locuri neocupate la ACS asa ca intru”.

    -produs, brand, pozitionare pe piata? Facultatea ar trebui sa scoata oameni destul de pregatiti si de formati incat sa aiba o influenta asupra societatii si automat a pietii. In 90 se cereau buticari, de ce nu si-a schimbat poli obiectul de activitate? Cat despre compararea studentilor cu niste produse…prefer sa nu comentez.

    Fara legatura cu subiectul citeam ceva scris de DJkastra care spunea cum la inceput spunea ca trebuia sa se prezinte ca inginer electrica (parca) ca lumea se uita ciudat la el daca zicea informatician. Sigura ca si atunci erau facultatii cu brand bun care raspundeau cererii pietii de ingineri electronici…

  6. @Catalin: este nevoie. Si va fi nevoie in viitorul apropiat altfel firmele care au venit sa faca outsourcing datorita facilitatilor fiscale si fortei de munca ieftine vor pleca in curand mai departe. Trebuie sa oferi si o valoare cat mai mare a fortei de munca pentru a le tine aici.

    @Vas: nu vad care e problema comparatiei. Educatia este un serviciu. Oferta ta de invatamant e comparata cu a celorlalte (Spiru, Stanford 🙂 ) Ca sa intelegi prin ce te diferentiezi trebuie sa analizezi indicatorii care te pozitioneaza pe aceasta piata. Indicatorii astia par sa arate ca ne apropiem mai degraba de Spiru decat de Stanford. Fixand obiective reale, bazate pe indicatori corecti putem remedia situatia. Ref la partea cu cercetarea gandeste-te ca la voi la facultate sunt probleme si mai mari cu raportul dintre profi si studenti ceea ce afecteaza cercetarea prin faptul ca tu tii atatea ore ca nu mai ai timp sa faci cercetare decat plecand din tara pentru anumite intervale de timp:). Asta ca tot voiai sa-ti leg indicatorii astia si de cercetare

    1. @Vlad, re:@Catalin: Oare sa fie clar ca facultatea trebuie sa produca oameni mai calificati decat pana acum? In primul rand, s-ar putea ajunge la o piata invadata de personal supra-calificat, mai ales daca cererea externa scade. Ca sa fii web programmer nu ai nevoie de cinci ani de facultate, si dezvoltatori de drivere si hardware specializat sunt si in China. In al doilea rand, de ce nu ar fi industria cea care ar supra-califica partea din masa de absolventi de care nevoie; “alesii” din cele douazeci de generatii de absolventi de dupa 1990 ar putea atrage atentia investitiilor de afara. Pe de alta parte, inteleg ca de fapt aceasta supra-calificare nu se produce (pentru ca acesti absolventii par multumiti cu ce au si pentru ca educatia oferita de UPB nu s-a imbunatatit semnificativ.)

  7. Si totusi raspunsul nu ma satisface.

    -de mastere nu ai zis nimic.

    -cercetarea nu o abordez dintr-o perspectiva subiectiva, eu incercand (pe cat posibil, vezi Camil Petrescu) sa comentez idea si nu persoana. Faptul ca fac cercetare in alta tara din nou nu cred ca este o problema, ci mobilitatea e sustinuta la nivel european. Ce am vrut eu sa spun este ca rangul de profesor ar trebui sa releve si calitatile didactice nu doar rezultatele bibliografice in cercetare (vezi How to Write a Good Paper in Computer Science and How Will It Be…). Daca un om are rezultate majore in cercetare sa fie cercetator, bine platit, elita societatii etc. Pentru a fi profesor mai trebuie ceva. Asta o spun din perspectiva studentului. Am avut unii profesori care nu am reusit sa imi comunice nimic, nu au avut nici un interes cum se desfasoara activitatea la laborator ( nici daca se faceau laboratoarele btw) iar acesti profesori erau cercetatori cu multe rezultate internationale ( si nu o zic cu ironie ci cu respect). Prin natura ierarhica a organizarii studiului superior acesti oameni vor lua decizii care afecteaza manufacturarea produsului student. Stii si tu ca se face la misto cursul ala de didactica si pedagogie.

    -studentii insisi ar trebui sa fie primii care sa vrea o educatie mai buna. Se vehiculeaza ideea ca si ei ar trebui sa participe in evaluarea cadrului didactic. In unele facultati exista o triere mai naturala, iti selecteaza studentii cursul, bine, n-ai studenti, n-ai nici curs. Pai la noi cum s-a introdus posibilitatea schimbarii cursului toti cei care au putut au fugit de cursurile grele la cele usoare de multe ori necoplanare cu specializarea lor. Au ramas cei buni dar exista undeva analiza asta “ti-au ramas studentii buni din an la curs deci cursul e bun” ?
    Si aici inca o problema, studentii vor fugi de cursurile teoretice si se vor duce la cele la care au satisfactia unui lucru practic realizat, chiar daca ala se rezuma la un drag and drop intr-un ide performant.

    (discutie funny cu un restantier “aveti grija sa imi scrieti numele corect, ca sunt paranoic ! Je: pai cum sa te uit mai , esti singuru meu restantier la cursul asta. El: Dar asta sa stiti ca e pentru ca ceilalti au fost pe faza si s-au mutat”. nu zic acum ca cursul era bun dar sunt curios unde s-au mutat.)

  8. Poate ar fi o idee ca la unele materii (nu toate) sa existe profesori care vin din industrie sa zicem (sau oricum, care au avut ocazia sa participe si la alte proiecte decat cele de cercetare).

    Acesti profesori nu ar fi legati material de salariul de la facultate, ergo nu s-ar inclina atat de tare la deciziile “politice” ale conducerii (avem nevoie de studenti, trece-i pe toti). In plus, ar putea oferi o viziune diferita si, cine stie, ar atrage si din acei studenti din categoria “Cu ce ma ajuta pe mine in mod direct materia asta la job ?”

    Nu spun ca e o solutie viabila, dar parca prea mult se ridica probleme/nemultumiri si prea putin solutii direct aplicabile (sau nu imi dau eu seama de asta)

    1. “Aștept CPL-ul să văd dacă e la fel.”

      Este bestial, dar in aceeasi masura si ‘muncitoresc’. Pregateste-te sa ii dai cel putin timp dublu fata de SO. (daca vrei maximul de la aceasta materie)

  9. [Asist la discutia asta—cu mici variatii in formulare—de peste zece ani, sase ca student UPB…]

    Uite cateva observatii de Gica Contra:

    1. Brandul romanesc universitar este mediocru, la fel ca brandul romanesc in general. Stanford, MIT, etc. atrag studentii mai ales prin oferta atractiva de profesori. Numele mari sunt legate in special de cercetare de calitate, reflectata prin vizibilitate academica (conferinte, jurnale, granturi, studenti la master si doctorat) si industriala (patente, colaborari cu industria, firme de nisa). In Romania exista mai multe limitari in directia asta: vizibilitatea academica internationala este aproape zero, industria nu are forta de a atrage si proteja inventiile, etc. Mai exista si problema head-huntingului practicat de universitatile si companiile externe; Google, M$, IBM, etc. au atras destui romani capabili. (Nota: Europa are o problema similara, in comapratie cu SUA.) O posibila solutie ar fi crearea unui nucleu de oameni capabili si decisi sa schimbe lucrurile, desi chiar ca nu stiu de ce s-ar sacrifica. Alte imbunatatiri: sa punem mult timp in lucrurile de care altii nu au timp/chef sa se atinga (cercetare riscanta sau in domenii plictisitoare, materiale de curs si demouri, aducerea pe pozitii temporare de profesori tineri si cu potential (implica eforturi financiare masive), etc.)

    2. Educatia in sine e la fel de valoroasa ca networkingul. Aud din ce in ce mai des ca educatia in sine (prezentarea si aproprierea materialelor educationale) este doar unul dintre produsele universitatilor. Studentii se orienteaza spre universitati unde sunt premise pentru conectarea profesionala—un loc de munca sa obtine mult mai usor in reteaua profesionala. Nu stiu cum sunt conectati studentii din UPB acum, dar pe vremea mea erau putine legaturi. O prima incercare de solutie ar fi facilitarea legaturilor intre absolventi si actuali studenti: absolventii ar putea sa predea cursuri sau sa fie invitati in cadrul cursurilor (studentilor mei le-a placut sa discute cu astfel de oameni), Vlad a atacat problema stagiilor implicand firme si absolventi.

    3. Diverse probleme de identitate pentru cursurile din UPB. Un student care vrea sa-si maximizeze castigul financiar nu are nevoie/timp de cursuri dificile cu alternative mai usoare, de teme care iau mult timp, de profesori stricti, etc. Are nevoie de o diploma si sa invete un set de skilluri intr-un mod cat mai eficient. Pentru multi, e nevoie doar de diploma. UPB inca nu s-a adaptat la aceasta cerinta a studentilor; ce este de facut? Depinde de identitatea cursurilor/universitatii. Daca universitatea este doar o firma cu un produs educational, atunci nu are decat sa adapteze produsul: cursuri usoare, note mari, diplome multe. (The New York Times comenta de curand ca universitatile americane mai slabe isi maresc artificial notele ca sa-si ajute absolventii sa aiba CVuri mai aratoase.) Daca universitatea se identifica printr-o misiune sociala si academica, atunci nu trebuie sa se adapteze in mod cinic, ci in mod rational: e nevoie de cursuri grele (dar nu exagerat de grele), e nevoie de stimularea creativitatii studentilor (prin teme care nu se gasesc pe google), e nevoie de teme lungi (dar care sa evite repetitivitatea in solutii, de exemplu), etc.

  10. materia prima: la licenta exista inca o concurenta >1/loc si sunt medii de intrare mari (poate si din cauza ca subiectele sunt foarte usoare); la master concurenta nu exista deloc. Cine da este in general admis. Daca esti dispus sa platesti taxa atunci nu exista concurenta deloc nici la invatamantul de licenta. Nu exista nimeni dornic sa plateasca taxa pentru master!

    eu am intrat la “cu taxa”. desi taxa reprezinta o suma destul de mare nu imi pare rau ca am ales masterul SRIC.
    In afara de cativa profesori cu ochelari de cal totul a fost foarte ok si cursurile le-am facut cu placere.

    singurul repros: cand am avut nevoie de o aprobare pe o cerere, o adeverinta sau ceva a trebuit sa pierd o saptamana + zeci de telefoane. cand a fost sa platesc taxa am fost sunat dinainte.

  11. Concurenta nu cred ca este buna…am vazut eu de ce sunt in stare aia de la MIT si Stanford, praf si pulbere ; uitati-va la cursurile lor pe Youtube.Rusii,romanii si indienii sunt in top,ca rusii nu suntem sunt tari,multi buni si vorbesc din experienta dar ne batem de la egal la egal; stiu pentru ca am lucrat cu ei,am un amic in SUA care este de aceeasi parere,americanii au ifose in cap in rest praf si pulbere.Cred ca un numar mare de studenti nu este rau,daca ai si un numar de profesori (pe masura),e nasoala meseria de profesor trebuie sa ai nervii tari si rabdare ,pentru mine este imposibila,daca as fi avut un elev cum am fost eu cred ca-l bateam 24 din 24 :-)))).Sistemul s-a tampit pentru ca acest stat pentru care eu platesc impozite grase nu baga banii unde trebuie,de fapt guvernul in opinia mea nu ar trebui sa existe,el este doar sa ma fraiereasca pe mine sa zica ca a dat
    bani la invatamant dar el ii baga in alte smecherii .Am si eu un copil si nu numai eu , ma gandesc cu groaza la ce-l asteapta.Scoala care furniza platitori de impozite grase acum nu mai produce nimic pentru ca nu mai are cu ce,profesorul moare de foame ,prost imbracat n-are una de un leu,cum o fi posibil asta nu stiu ,ma rog stiu foarte bine dar ma enervez si nu vreau.Ca o concluzie,sistemele concurentiale nu sunt bune,graul oricum se separa de neghina e o lege de la Dumnezeu,corporatistii astia nu sunt prosti ,in interior ei nu favorizeaza concurenta daca apare acest fenomen de exeplu intr-un departament se implica imediat,sparg gasca pentru ca nu creste productivitatea si calitatea sa nu mai zic de inovatie,pe de alta mai e si proverbul unde-s multi puterea creste ,vezi ce se intampla la FB,SAMSUNG etc.Eu sunt cel care incurajez pe toata lumea sa faca scoala chiar facultate si va spun cu tarie tuturor,daca ei trec chiar si cu 5 prin ea tot este ceva,au invat ceva acolo oricat de putin tot este mai bine decat nimic.
    Oricum azi diploma nu te ajuta cu nimic sa fim seriosi.Ma rog daca vrei sa fii ministru in Romania da,este util.Toti au diplome obtinute in doi ani,ne-au eclipsat pe toti de departe.Era odata un CEO la Intel nu-i mai stiu numele,n-avea
    de nici una ca sa nu mai zic asta de la FB,am impresia ca e praf si asta. In Romania este la fel ,nu te ia nimeni daca nu stii sa dai cu sapa sa produci ceva,este capitalism salbatic,poti sa ai 5 diplome se vor ingalbeni undeva si asta este tot.Cu diploma fara diploma trebuie sa traiesti,si inainte de capitalimul asta salbatic erau non valori cu diploma,ni s-a inoculat ca daca avem o diploma castigam respectul cuiva,vax.Eu daca gasesc o gagica misto din toate punctele de vedere si n-are diploma,asta e,ce fac? O refuz? … :))) cam asa stau lucrurile.
    Am o afacere: vine X cu diploma de programator,ii dau sa faca un site nu poate,vine Y fara scoala (majoritatea au abandonat-o) face site-ul imediat,pe care-l iau? Scoala in opinia mea are un rol de a deschide orizontul elevului tamp semianalfabet si nimic mai mult,nici nu are cum sa faca mai mult.Scoala nu poate produce specialisti n-are cum ,nici o scoala din lume nu produce.

Comments are closed.