carti

Este la moda pe facebook zilele astea sa pui o propozitie din cea mai apropiata carte. International Book Week sau asa ceva. Nu m-am bagat pt ca nu prea am reusit sa ma desprind suficient de mult de cartea pe care o citeam.

Spre rusinea mea am citit f putin in ultimii 2-3 ani. Daca pana atunci terminam cartea pe saptamana in metrou schimbarea obiceiurilor de calatorie (intai bicicleta si apoi masina), orele tarzii de ajuns acasa, bridge-ul jucat seara in loc de citit m-au transformat dintr-un client frecvent al librariilor intr-un om care citeste o carte pe an.

In ultimul timp am reusit sa schimb asta, am regasit placerea cititului si am reusit sa reintroduc cititul in activitatile zilnice, cedand din timpul alocat calculatorului.

Am (re)ajuns sa citesc mai multe carti in acelasi timp, sa am o carte cu mine permanent (multumita kindle-ului, poate cel mai minunat gadget inventat vreodata). Am trecut repede prin game of thrones si m-am oprit la mijlocul ultimei carti publicate pentru ca nu voiam sa ajung la sfarsitul ei si sa astept ca la harry potter inca x ani sa apara continuarea.

In urma cu vreo 2 saptamani am inceput insa cea mai interesanta experienta literara pe care am avut-o pana acum. Am inceput sa citesc Atlas Shrugged a lui Ayn Rand. Este o carte cutremuratoare cu foarte multe idei extraordinare si in aceeasi masura cu multe idei cu care nu sunt de acord si toate prezentate in cel mai fascinant mod cu putinta. Si Mad Men o recomanda [1].  Atlas Shrugged m-a intrerupt dintr-o super carte de bridge pe care imi propun sa o termin de analizat ff curand – The Contested Auction si pe care am lasat-o in stand by pt moment. Si citirea Atlas Shrugged am intrerupt-o de 2 ori, pentru ca simteam nevoia ca anumite idei sa le diger o perioada mai lunga. Am alocat vreo 3 zile pentru cartile 2-3 din trilogia Hunger Games. Carti usurele, predictibile, fun to read, cu cateva idei frumoase. Nimic spectaculos, genul de carti care te tin in priza dar nu au un impact. A doua pauza a fost pentru o carte absolut memorabila, practic motivul pentru care scriu iarasi aici. Este vorba despre Open, autobiografia lui Agassi. O carte fabuloasa, emotionanta, motivationala, emotionanta (stiu ca ma repet). Am furat-o din biblioteca unui prieten si am stat un pic sa ma gandesc daca sa fur autobiografia lui Agassi sau cea a lui Jobs. A fost cea mai buna alegere a unei carti pe care am facut-o vreodata. Agassi a fost un sportiv extraordinar, este un om extraordinar si este casatorit cu una din cele mai bune sportive din istorie. Evolutia lui ca sportiv si ca om, factorii care l-au motivat, ce a gandit in timpul meciurilor si in afara lor, ce a invatat dupa 20 de ani in care a facut istorie intr-unul din cele mai dificile sporturi, toate aceste lucruri se regasesc in aceasta super carte. O recomand cu caldura. Daca nu aveti timp sa o cititi insa, intrati intr-o librarie si intr-una din ultimele pagini este descris un meci de placere intre el si Steffi dupa ce s-au retras. Cititi acea pagina si cea care urmeaza.

Inchei acest post cu ultima fraza a cartii, de maine inapoi la Atlas Shrugged.

“Eu am descoperit tarziu magia cartilor. Dintre multele greseli pe care ei (copiii lui Agassi) vreau sa le evite, aceasta este undeva in fruntea listei.”

1. http://www.youtube.com/watch?v=EKX8C6qKuac

1 thought on “carti”

  1. Pentru ca ai scris despre cartea lui Agassi, multumita voua o citesc si eu si vreau sa cunoasca mai multa lume Codul respectului pe care Agassi il recomanda elevilor din scoala sa. El suna astfel:
    “Esenta unei bune discipline e respectul. Respectul autoritatii si respectul fata de ceilalti. Respectul pentru tine insusi si respectul pentru lege. Este o atitudine care incepe acasa, Este intarita in scoala si O aplici toata viata”.

    Ce viata minunata am trai daca cu totii, de la mic la mare,am respecta acest cod!

Comments are closed.