mountain bike in 2014

Anul meu ciclist a început sub semnul Geiger 2013 la care am făcut cei 50km în 5h26’, din care vreo 2 ore pe Măgura, căţărare pe care am calat fizic rău de tot (bilantul pe 2013 l-am făcut aici: http://vlad.posea.eu/2014/02/08/mountain-bike-in-2013/).

Anul acesta am hotărât că nu se mai poate şi că trebuie să învăţ să mă caţăr. Mi-am făcut un upgrade la un Radon Race 6.0 şi m-am apucat să mă dau mai întâi în primăvară prin Băneasa ca antrenament pentru Prima Evadare. Prima tură mai lungă și cred că singura înainte de Prima Evadare a fost recunoașterea pe care am făcut-o cu Silvia (fiică-mea) până la Palatul Ghika. Cu așa de puțin antrenament Prima Evadare a fost un mic dezastru, reușind să scot cea mai slabă clasare din ultimii 3 ani, 3h05 și locul 460 și la fel ca în 2013 primii sub podium la categoria Companii. Fizic am stat mult mai bine decât în anii precedenți dar nu m-am descurcat deloc bine din punct de vedere tehnic pe șleaurile înnămolite din a doua parte a traseului. De asemenea am ajuns la concluzia că este concursul de care îmi este cel mai frică din tot timpul anului. Primii kilometri sunt absolut haotici mergându-se cu viteze foarte mari si cu foarte mulți concurenți care-și asumă riscuri aiurea.

În mai am mai realizat o premieră, i-am împrumutat soră-mii bicicleta mea veche (un corratec x-vert de 26”) și am mers împreună la cursa organizată de XCRiders la Sărata Monteoru. A fost o baie de nămol foarte plăcută și am și mers un pic pe bicicletă. Iarăși un concurs pe care-l recomand, făcut cu pasiune și pe un traseu foarte frumos.

Între timp tot în prima parte a anului m-am hotărât să mă înscriu la NoStress Triathlon, la tura lungă așa că m-am apucat să înot și să alerg. Cu o lună înainte de concurs am alergat prima oară 2 kilometri fără să fie la un joc de fotbal. Partea bună a antrenamentelor pentru triatlon a fost că am început să slăbesc și am coborât pentru prima oară în foarte mulți ani sub 90 kg. Din păcate însă la triatlon n-am mai ajuns. În ziua dinaintea cursei am fost la recunoașterea traseului și a început o ploaie care a durat 12 ore și mi-a fost frică să mă duc să înot 40 de minute în apă rece fără costum. Cred că singurul lucru pe care-l regret din punct de vedere sportiv în 2014 a fost neparticiparea la această cursă.

Săptămâna următoare a fost MarVin una din cele mai bine organizate curse de la noi, foarte aproape de București și pe un traseu foarte frumos. MarVin 2013 a fost a treia mea cursă pe munte și am terminat cei 36km în 3h27’ locul 139 din 175 la categorie. Anul acesta am terminat în 2h29’ locul 50 din 155 la categorie. Am fost super încântat nu neapărat de rezultat cât de faptul că am reușit să bat foarte multă lume pe urcări și că m-am simțit excelent din punct de vedere fizic.

Rezultatul de la MarVin m-a ambiționat să mă antrenez și deși o perioadă lungă n-am mai ajuns la nici o cursă am început să fac ture mai lungi de antrenament pe munte și în același timp să mai scot și copilul la ture. Am făcut cu Silvia tura de la MarVin și săptămâna următoare a reușit să termine tura scurtă de la Surmont. În luna iulie am reușit să fac Leaota (Bădeni – vârf și retur), creasta Baiului din Valea Doftanei, Sinaia – Dichiu – Omu și retur.

Luna august ne-a adus un prim podium, Silvia terminând pe 2 la Bucșani la categoria ei de vârstă. A urmat un ultim antrenament pentru Geiger la Sinaia pe traseul Sinaia – 1400 – 2000 (oribilă urcarea asta) – Scropoasa – Dichiu – Sinaia și în sfârșit pe 17 august cursa pe care am așteptat-o tot anul.

Înainte de Geiger am avut mici probleme de sanatate și mă cam gândeam să mă las păgubaș mai ales că și vremea era destul de rea în dimineața cursei. Dar la cât transpirasem pentru cursa asta totuși am zis sa iau startul și pe primii kilometri am mers doar cu gândul să-mi păstrez energia în coada plutonului. Când a început urcarea am început și eu să depășesc și am reușit să fac prima urcare de pe offroad fără să mă dau jos, după ce cu un an înainte am urcat vreo 10 metri. Pe Măgura m-am simțit excelent și am depășit multă lume și la fel și pe ultima urcare. Ca de obicei am pierdut mult pe coborâri dar am ajuns sănătos la finish cu 1 oră mai bine decât în 2013. Geigerul este probabil cea mai specială cursă de MTB de la noi și obiectivul meu pe termen mediu (2-3 ani) este să ajung să pot termina tura lungă.

Din păcate Silvia a căzut la Geiger când era pe locul 2 și s-a julit destul de rău. Partea bună a fost că a ambiționat-o foarte tare faptul că n-a primit medalie la Sibiu 🙂

După Geiger a mai urmat la câteva zile o urcare Brașov – Poiană la care am resimțit din plin oboseala. Îmi propusesem să urc pe Postăvarul dar am renunțat pentru că simțeam că nu o să fac fațăL. Luna august am încheiat-o la Lacul Vulturilor, o tură superbă organizată de XCRiders. M-am simțit bine aici că deși o tură cicloturistică mai puțin competitivă am reușit să stau destul de aproape de oamenii din primul pluton care urcau incredibil și am urcat aproape 100% pe bicicletă pe un traseu pe care cu un an în urmă n-aș fi visat să-l pot face. Mi-a părut bine c-am ajuns la Lacul Vulturilor pentru că e un loc de care auzisem din copilărie de la bunicii născuți în Nehoiu și mi-am dorit de foarte mult timp să-l văd.

Pentru că încă mai aveam energie m-au convins niște prieteni să facem o tură de șosea. Eu am ieșit cu 29erul cu cauciucuri de 2” destul de tocite și ei cu cursierele. Am plecat din Brașov – Poiană – Râșnov – Predeal – Sinaia. Am mâncat în Sinaia și apoi am încercat să mai urcăm și la cotă. A fost cea mai neplăcută urcare din tot anul pentru că mi-am epuizat toată energia încercând să stau după cursiere și spre cotă am terminat benzina complet. Pur și simplu nu am mai reușit să înaintez și pe o urcare pe care o făcusem lejer cu o lună înainte acum simțeam că nu mai pot. Am reușit să-mi găsesc rezervele să ajung la gară (mi-a fost extrem de greu și la vale) și am renunțat să mai alerg cursiere momentan

Două zile mai târziu am însoțit-o pe Silvia spre cea de-a doua victorie din carieră (după Geiger 2013). Și-a câștigat categoria la Câmpina pe un traseu destul de dificil de 5km.

Ultima cursă a sezonului a fost la Pucioasa. Am ajuns acolo provocat de foștii mei studenți care erau în echipa de organizare din partea Endava și n-am regretat. Am terminat traseul de 40km în 3h20’ locul 34 din 77. Foarte frumos traseul sper să revin și să îmbunătățesc timpul la anul. Din păcate această cursă pare că a înlocuit în calendar maratonul de la Tușnad care este absolut superb și care nu s-a organizat în 2014.

Am încheiat sezonul de munte cu o tură pe Iezer. Am urcat de la Râușor până sub Iezerul Mic și ne-am întors pentru că începuse să ningă și începuse să ne prindă hipotermia.

Momentan am cam pus bicicleta in cui. Am mai făcut câteva mici ieșiri de antrenament cu Silvia în Tineretului pe traseul de la Moontime Bike. Nu reușim încă să-l facem integral pe bicicletă dar la anul sper că vom reuși amândoi asta.

Am urcat anul asta în jur de 18000 de metri pe bicicletă, am văzut locuri superbe și am dat jos peste 10 kilograme. Sper ca anul următor să merg măcar la fel de mult, să nu mă accidentez și să mai progresez un pic din punctul de vedere al tehnicii.

Cel mai sportiv an al meu a fost completat cu un loc 1 la bridge la Trofeul Hipodrom de la Ploiesti și cu o participare într-o ștafetă de 4*10.5km la Maratonul București (am alergat 10.5km în 1h01′). Si la sfarsitul lunii noiembrie voi participa in premiera pentru mine la concursul de Divizia A la echipe la bridge.

La final vreau să mulțumesc partenerilor de sport într-o ordine aleatoare: Vlad Berteanu (mentorul de la triatlon), Cătălin Mățăoanu, Emil Slușanschi, Răzvan Rughiniș, George Avramoiu, Ioana Posea, echipa Facultății de Automatică și Calculatoare, echipa XC Riders cu care am făcut niște ture de MTB de neuitat, Dragoș Niculescu, Costin Raiciu și Radu Stoenescu care m-au alergat pe șosea, Radu Negrea, Răzvan Florea și Bogdan Iordache cu care am alergat la maraton, Vlad Rusu și Alex Mugioiu care m-au suportat la bridge și nu în ultimul rând familiei care mi-a permis să-mi fac de cap. Mulțumiri speciale celui mai sportiv membru al familiei, Silvia.