o zi pe bicicleta prin bucuresti

asa cum am promis iata cum a decurs plimbarea pe bicicleta de luni – in caz ca ati uitat – ziua cu ploaie vant si un frig ingrozitor.

am plecat pe la 8.30 de acasa imbracat casual (pantaloni scurti, tricou, polar, si bineinteles casca). traseul a fost urmatorul: Calea Mosilor, Eminescu, pe Dacia spre Romana, pe langa muzeul Militar, podul Cotroceni, Apaca, Politehnica – 7.3km. Se circula ingrozitor, pana la politehnica sunt martor al unui accident (incerca un WW sa faca stanga pe sens interzis pe dacia prin fata unei dubite care oprise pe prima banda sa-l lase sa treaca si a agatat o masina care circula corect pe banda a 2-a) si mai vad in intersectia de la cazino victoria inca 2 masini busite bine (parea un caz clar de neacordare de prioritate dupa cum aratau). Parca au innebunit toti soferii. Cu bicicleta e placut. Cand ploua nu se mai simte asa tare aerul poluat al orasului si nici frigul nu este asa patrunzator cand faci miscare. Dealul Cotroceniului a fost ca in fiecare zi Alpe d’Huez-ul meu – fiind tare fericit cand am ajuns sus.

Am ajuns, mai greu decat de obicei la facultate (cred ca am facut 35 de minute fata de 25-30 in mod normal), m-am schimbat si m-am apucat de treaba.

Pe la 3 am plecat spre ICI – de la Automatica spre regie, Semanatoarea, Crangasi, Podul Grant, am lasat niste acte si apoi spre Victoriei (stefan cel mare mi s-a parut ingrozitor de aglomerat si pentru bicicleta), Romana, pe Dacia spre Eminescu si in sfarsit acasa. In total aproape 20 km cu o medie de sub 15 km/ora (fata de 17-18 in mod normal)

O zi atipica ce confirma insa ca si pe ploaie este mai placut si mai rapid sa mergi cu bicicleta prin Bucuresti.

fonduri structurale in educatie (din nou)

anul acesta in martie m-am apucat sa scriu primul meu proiect cu scopul de a obtine finantare de la stat. primul proiect in sensul ca este primul pe care il initiez si il coordonez pentru ca din anul 4 cand am intrat prima oara in mediul ONG si pana acum am tot avut ocazia sa particip la scrieri de proiecte.

m-am apucat sa scriu proiectul pentru ca era foarte important pentru noi (facultate de A&C si respectiv ASPI) ca acest proiect sa fie finantat si pentru ca nu am gasit nici o oferta ok la firmele de consultanta pe care le-am abordat.

cu ajutorul extraordinar al catorva colegi proiectul a fost depus la timp si oarecum surprinzator (tinand cont de experienta mea) a fost declarat castigator. acest lucru s-a intamplat in aprilie. Din aprilie pana in august s-au tot completat acte la dosarul proiectului. Perioada a fost asa lunga mai mult sau mai putin din vina noastra.

Surpriza a fost cand am semnat contractul in august si am aflat cu stupoare (in septembrie) ca din cauza faptului ca normele metodologice pentru acordarea finantarii nu au fost realizate de persoanele responsabile (guvernul?) practic aceste proiecte nu pot sa inceapa. Pot sa speculez si sa mai adaug ca probabil daca nu au fost facute pana acum nici nu vor mai fi facute timp de 6 luni in care vor fi pe rand: campanie electorala, alegeri, epurare politica in structurile guvernului.

astfel putem privi in continuare cum atat de asteptatele si laudatele fonduri structurale care urmau sa puna pe roate economia si educatia din romania trec pe langa noi din motive pe care nu reusesc sa le inteleg.

ziua fara masini

ce sa va zic – mi-ar placea sa vad o zi fara masini in bucuresti; mi-e teama insa ca cel mai aproape de acest deziderat in ultimii ani a fost in zilele summitului nato.

oricum ar fi foarte frumos daca luni ati lasa masina acasa si ati merge pe jos sau cu bicicleta spre serviciu

pana atunci promit sa va povestesc cum a fost sa mergi cu bicicleta prin ploaia de azi:)

succes!

procredit – o banca de 2 bani

De mult mi-am zis ca trebuie sa scriu si astfel de subiecte, satul fiind de modul in care sunt tratat din postura de client, de firmele de pe la noi. Picatura care a umplut paharul a fost reprezentata de o vizita la banca procredit, sucursala mosilor.

Scopul vizitei a fost realizarea unui depozit. Nu sunt specialist in domeniu dar din cate stiu atragerea depozitelor este esentiala pentru banci fiind cea mai ieftina sursa de bani pe care ulterior ii poate da cu imprumut. Acest lucru inseamna ca ar trebui sa fie interesati sa-si trateze cat se poate de bine clientii care vin sa depuna bani si sa le creeze toate conditiile in acest scop.

M-am prezentat, dupa cum spuneam, la banca. Inainte de a mi se deschide contul mi s-a spus ca trebuie sa mi se verifice banii pe care vreau sa-i depun deoarece ei nu primesc bancnote uzate sau rupte. Foarte sigur pe mine m-am dus sa-i verifice la casa si am fost foarte neplacut surprins cand mi s-au refuzat 2 bancnote pentru defecte insesizabile. Mi s-a comunicat ca ei pot sa-i accepte dar ca isi pastreaza 10% comision. Mai mult, domnisoara casiera mi-a dat de inteles cand am zis ca ma mai gandesc daca ii depun sau nu ca ar indispune-o profund daca mai trebuie sa ii verifice o data (desi suma nu era deloc mare:) )

Bancile in Romania sunt mai rau decat camatarii in zilele noastre. Schimba dobanzi, adauga comisioane, taxeaza orice fara nici o limita si fara ca si clientii sa aiba vreo modalitate de a refuza acest lucru. Toate aceste anomalii sunt tolerate de bnr, de guvern si de opc (nu mi-este foarte clar cine poate sa-i controleze). Mi se pare normal sa le refuzam abuzurile atunci cand putem sa facem acest lucru. Acest lucru l-am si facut. Mi-am luat banii si am plecat urmand sa-i dau unei banci mai primitoare. Procredit a demonstrat din punctul meu de vedere ca nu merita sa ma aiba client si mai mult ca nu merita sa aiba clienti in general atata timp cat nu le creeaza un minim de conditii pentru a-si atrage banii de la ei.

Edit: vad ca mai sunt pe prima pagina de la google si altii care au avut experiente negative cu aceasta banca.

bloguri si bloguri

nu-mi propuneam sa abordez astfel de teme dar din pacate am ajuns si aici; am ajuns deunazi pe blogul d-lui Nastase si cum aveam ceva de comentat referitor la un articol de-al dumnealui am postat, utilizand un limbaj foarte civilizat, un comentariu in care nu se regaseau, in mod evident, ideile dumnealui. comentariul respectiv nu a fost aprobat sa apara pe site in timp ce altele, care repetau ideile fostului prim ministru folosind termeni mai mult sau mai putini peiorativi la adresa inamicilor sai politici, au fost acceptate cu usurinta.

putem vedea aici o alta intrebuintare a blogului – aceea de a potenta prin comentarii selectate ideile autorului. vedem o utilizare a unui mijloc de comunicare cu publicul similara cu modul in care comunica Ceausescu cu Marea Adunare Nationala. Selectam ideile care ne convin si pe acestea le lasam sa ajunga la suprafata pentru a da impresia ca acestea sunt ideile marii majoritati.

Ceea ce ma deranjeaza in mod deosebit este utilizarea unui blog in acest scop. Blogul este un instrument de comunicare ce poate fi folosit in mod eficient ca instrument de propaganda. Cenzura selectiva a ideilor ce se schimba pe aceste canale de comunicare atrage de la sine scaderea increderii in acel mijloc de comunicare si implicit scaderea increderii pe care proprietarul blogului o detine in comunitatea din care face parte.

Pentru a nu lasa impresia ca vreau sa fac politica prin acest post voi da 1 link catre un blog al unui (fost) coleg de-al domnului Nastase care nu-si cenzureaza blogul si care a atras deja atentia asupra cenzurii blogurilor insa dintr-o perspectiva usor diferita:  http://vasiledancu.blogspot.com/2008/07/cenzura-blogurilor-farmecul-discret-al.html