despre adaptabilitatea unui absolvent de politehnica

Se discuta foarte mult in ultimul timp despre necesitatea de a orienta facultatea pe cerintele stricte ale industriei. Toata lumea insista pe acest subiect. studentii vor sa se stie angajati cat mai repede si cat mai bine si multe firme au nevoie de mana de lucru cat mai ieftina si cat mai specializata in tehnologiile pe care ei le utilizeaza.

Sunt multi studenti care intra la facultate si ma intreaba de ce nu invata C# la cursul de programare. Sunt unii, ceva mai putini, care ma intreaba de ce nu invata PHP. Iarasi firmele se plang ca nu oamenii ies din facultate fara a cunoaste foarte bine bibliotecile unui anumit limbaj de programare.

Mie mi se pare doar ciudat ca studentilor nu li se explica foarte clar urmatorul lucru: tehnologia se schimba la fel ca si tipul joburilor. tehnologiile care vor fi la moda la 5 ani dupa ce un student intra la facultate s-ar putea sa fie azi in stadiu de prototip.

Studentul care este astazi intr-o facultate de IT nu trebuie sa invete pe dinafara functiile dintr-o librarie a unui limbaj pe care poate nu vor ajunge niciodata sa-l foloseasca dar trebuie sa invete care sunt mecanismele limbajului, care sunt principiile programarii orientate pe obiecte, programarii paralele sau programarii web. De ce? Pentru ca aceste principii au o mai mare sansa sa reziste timpului decat o tehnologie oarecare. Iarasi studentul trebuie sa invete notiuni de algoritmica si nu numai sa memoreze niste algoritmi fiind necesar sa poata adapta permanent algoritmii asimilati la probleme in continua schimbare.

De asemenea este bine sa nu apara super-specializarea din anul 2. Prin super-specializare inteleg cazul unui student care declara ca pe el anumite materii de profil pur si simplu nu-l intereseaza pentru ca, dupa experienta pe care a acumulat-o el in 1.5 ani de facultate, crede ca nu-i vor folosi niciodata.

In conditiile in care un student urmeaza facultatea cu constiinciozitate fara a neglija materiile de profil, fara a se super-specializa doar pe 1-2 materii ff usoare, la sfarsitul anului 4 orizonturile ii sunt deschise si, mai mult de atat, in mod sigur va fi rezistent la schimbarile prin care va trece industria in urmatorii ani, avand nevoie doar de traininguri rapide prin care sa se familiarizeze cu particularitatile tehnologiilor noi.

Pe de alta parte un student care dupa ce a invatat notiuni de java de exemplu se apuca si invata un pic mai bine 1-2 framework-uri java (j2me de ex) si isi gaseste un job, terminand facultatea fara sa-l mai intereseze ce se intampla in rest, are mari sanse sa aiba surprize negative in viitorul apropiat (exemplu). Pentru ca adaptabilitatea lui la schimbarile petrecute in industrie scade datorita super-specializarii si lipsei cunostintelor de baza.

Concluzia mea este: un absolvent de politehnica (si in special de A&C) are o capacitate deosebita de adaptare la dinamica deosebita a piatei muncii din IT atata timp cat chiar invata ceea ce se preda in cursurile de la facultate. Pentru a fi insa competitiv intr-o companie are nevoie fie de un mic training de specializare in tehnologiile folosite la compania respectiva fie de stagii de practica in timpul facultatii fie de ambele:)