follow-up – cum ar trebui sa se desfasoare un laborator

Nu cred că am primit niciodată un feedback atât de consistent și nedistructiv la un articol. Vă mulțumesc tuturor! Din acest motiv nu pot să sumarizez punctele voastre de vedere doar într-un comentariu și aloc timpul pentru un nou articol. Voi încerca să rezum principalele voastre idei și să mai aduc câteva argumente.

Mai întâi am reținut distincția între laboratoare care urmează structura cursului și laboratoare care nu urmează structura cursului și diferența principală între aceste laboratoare ține de timpul alocat prezentării teoriei.

Din punctul de vedere al structurii se pare că suntem oarecum de acord că trebuie să existe un rappel al teoriei. Mihai afirmă că este neproductiv să reiterăm noțiuni ce ar trebui cunoscute de la curs dar nu oferă soluția miraculoasă prin care să convingem studentul să știe acele lucruri. Dacă dăm taskuri care au o legătură puternică cu ce s-a făcut la curs și nu mai explicăm cum se fac acele taskuri mai degrabă ar avea efectul contrar – studenții n-ar învăța nici materia la curs și nici n-ar mai rămâne nici cu puținul pe care-l explicăm la laborator. Cred că testul referitor la ce s-a făcut la curs ar putea să fie ok. 

Asupra modului de desfășurare a lucrului sunt câteva aspecte pe care le-ați subliniat și pe care le consider valoroase (precizez și numele pentru că se poate să vă fi înțeles eu greșit punctul de vedere): 

  • trebuie stimulată latura colectivă – trebuie să apară discuții, polemici, prezentarea trebuie făcută într-un mod interactiv (Claudiu, Ramona). Absolut de acord. Trebuie să existe aceste discuții deoarece suntem la un nivel la care toată lumea poate aduce ceva nou. 
  • lucru și individual bazat pe taskuri – (Mihai, Claudiu, Silvia) 
  • laboratorul trebuie să pună accent pe înțelegere, gândire,  deprinderi practice,  hands on (cu videoproiectorul?) – eu personal cred că laboratorul trebuie să faciliteze înțelegerea conceptelor prin realizarea unor taskuri și să creeze condițiile prin care studentul să aprofundeze. 
  • referitor la modul de evaluare – nu sunt de acord cu evaluarea periodică (Anca) pentru că majoritatea studenților preferă să învețe înainte de evaluările periodice – la fel ca la examene. (constatat experimental). Cred că evaluarea la fiecare laborator îi forțează un pic pe studenți să învețe, chiar dacă poate îi defavorizează un pic pe cei (mai puțini) care învață din plăcere și nu pentru notă. Am impresia că totuși majoritatea sunt de acord cu acest aspect.
  • rezultatul unui laborator – trebuie ca un laborator să aibă un rezultat practic (Dragoș)? Se poate obține așa ceva în 2 ore (nici măcar)? Sau rezultatul 
  • absolut de acord cu ideea feedback-ului. nu l-am menționat pentru că la noi la facultate s-a implementat sistemul de aproape 2 ani și oricum îl practicam și înainte (sunt astfel de feedback-uri postate și aici pe site [1][2])
Problema poate fi cum facem să strecurăm aceste idei în 2 ore (teoretic 1h40′). Care ar fi prioritare? Care laboratoare se pretează la a obține rezultate, care laboratoare sunt mai bune pentru discuții și care sunt mai bune pentru taskuri practice?
Putem să împărțim laboratoarele pe care le facem de-a lungul semestrului în laboratoare cu taskuri individuale, laboratoare cu taskuri în echipă care să producă un rezultat, laboratoare în care să purtăm discuții. Evaluarea putem să o facem prin sondaj? Dăm din când în când teste să vedem dacă studenții au citit cursul sau nu.
Se pare că discuția este productivă deoarece generează răspunsuri dar generează și noi întrebări. Nu ezitați să comentați 🙂