Prima Evadare 2012

Am mai participat la Prima Evadare in 2010 si a fost o experienta fabuloasa. A fost prima mea iesire cu bicicleta pe off-road in vreo 15-20 de ani si a plouat de a rupt. Am terminat in 4 ore si un sfert in conditiile in care eram intr-o forma excelenta (mergeam peste 100km saptamanal). Intre timp am cam abandonat bicicleta din motive de program (dus copil la gradinita)  si am ratat cursa din 2011 din motive personale. Planuiam insa sa ma apuc din nou sa merg si cursa din 2012 a fost exact pretextul necesar. Mi-am facut un upgrade la bicicleta (am luat un Corratec de la Veloteca) si am mai inceput sa avem si iesiri in familie cu bicicleta seara pe langa casa. Silvia (fiica-mea) este super incantata de bicicleta si de-abia asteapta sa mearga si ea la concurs cand mai creste.

Cum anul asta a aparut si posibilitatea de a inscrie o companie am lansat ideea si in facultate si cu putin ajutor ne-am strans o echipa de 8 oameni, echipa destul de competitiva in opinia mea. Colegii de echipa, mai competitivi ca mine au fost si la o recunoastere full pe traseu, eu am facut doar de 2 ori padurea Baneasa, o data cu Raluca (eu pe bicicleta veche) si o data singur contra-cronometru sa ma obisnuiesc cu bicicleta noua pe offroad. A fost ok dar dupa cazaturile din 2010 inca imi este un pic frica cand ies de pe asfalt:( Mi-a mai placut anul asta ca am primit absolut intamplator (0.1% sanse) acelasi numar ca in 2010 – 173, numar pe care intentionez sa-l cer explicit la anul:)

In ziua cursei la 8.30 eram la start sa prind un loc in fata. Stiam din 2010 cat de important este sa pleci cat mai repede. Le-am tinut un loc si colegilor astfel incat atunci cand s-a dat startul eram toti 8 grupati undeva destul de in fata (vreo 20 de metri de linia de start). Am plecat ff tare (gps-ul spunea ceva de 40km/h viteza maxima in zona startului) si am castigat cateva pozitii si totul mergea ok pana am dat de primele denivelari mai mari prin padure. Acolo mi s-a strambat ghidonul, o problema pe care am avut-o de cand am luat bicicleta si pe care am sesizat-o baietilor de la Veloteca  la revizie si pare ca nici ei nu s-au descurcat sa-l stranga mai bine (eu recunosc ca nu ma pricep deloc la reglat biciclete). L-am indreptat un pic si l-am strans cu imbusul dar am pierdut timp si n-a tinut asa ca am mers cam toata cursa cu ghidonul ff sensibil si in general stramb si in plus avea tendinta sa se strambe si mai rau la gropi luate tare sau daca luam o mana de pe ghidon. Asa ca m-am alimentat doar pe asfalt sau la cele 2 puncte (24/40) si am mers ceva mai incet prin padure. Alte probleme n-am mai avut si probabil datorita prudentei cauzate de ghidon am reusit sa nu cad in cei 55km.

Am mers destul de tare prin camp si pe potecile mai putin denivelate, ajutat si de My Tracks (de la Google) care imi spunea din km in km cat am facut si cu ce medie. Mi se pare o idee buna sa te tina in priza si sa te ajute sa tii o medie orara buna. La sfarsitul cursei am vazut ca nu este extrem de precis dar pe mine m-a ajutat.

Am evitat sa opresc ff mult la alimentare. La primul punct am stat doar cat unul dintre organizatori (exceptionali!!!) mi-a umplut bidonul si cat am bagat niste glucoza iar la al doilea punct am baut niste apa si am luat un pumn de glucoza cu care era sa ma inec pe coborarea abrupta care urma imediat:)

Am accelerat chiar un pic pe ultimii 10 km si incepusem sa depasesc oameni pana la km 49? cand s-a intrat pe o poteca ff denivelata pe care ghidonul meu n-a mai rezistat. L-am mai strans inca o data ff tare, am incetinit f mult si am reusit sa trec bucata respectiva si sa sprintez de final pe ultimul kilometru.

Am terminat in cca. 2h55, cu 20 de minute mai bine decat imi fixasem ca obiectiv. Ca si acum 2 ani senzatia de la final a fost absolut fantastica. Este fabulos cand auzi publicul la final si iti dai seama ca s-a terminat chinul si ca ai reusit sa termini. Spun chin nu pentru ca ar fi fost ceva ingrozitor de greu ci pentru ca am incercat sa scot maxim din muschii atrofiati de statul la calculator si din conditia fizica inexistenta pe care o am. M-au motivat 2 lucruri ff tare, tricoul galben pentru primii 100 la care am crezut pana la un punct ca am o sansa (ff naiv din partea mea) si echipa – am vrut tare mult sa intram in primele 5-10 companii participante (nu s-au afisat inca rezultatele asa ca nu stiu daca acest obiectiv s-a realizat)

La final am baut o bere, am facut poze si am plecat pe bicicleta inapoi spre casa.

A fost o experienta super pentru care le multumesc organizatorilor (nu cred ca pot sa repet indeajuns cat de extraordinari au fost) si coechipierilor mei care au mers excelent: Andreea, Tudor, Emil, Andrei, Razvan, Stefan, Matei.

Pt poze cu echipa verificati albumul de pe facebook (multumim fotografilor)

avem nevoie de un sfat

Discutia pe care o postez mai jos este cat se poate de autentica. Este o discutie cu un student care m-a contactat prima oara in urma cu cca. 2 ani cand a intrat la facultate si a gasit mailul meu pe orar si m-a intrebat cateva lucruri despre acesta. Ulterior l-am mai ajutat (sper) cu diverse sfaturi si i-am mai raspuns la unele intrebari. Mi-a placut pentru ca pare pasionat de ceea ce face, are ca hobby sa faca un joc web based care merge din cate am impresia. Astazi am avut insa o discutie la care nu prea am stiut ce sa raspund. Poate ne ajutati si voi:

Student: am si eu o intrebare legata de PA. daca nu am 3.00 din timpul anului [am fost la serviciu] mai vin la exam sau nu? nu am trimis ultimile teme iar la proiect m-au lasat alta colegii ca s-au retras…

Vlad: … (n.r. raspuns la intrebare – irelevant pentru articolul de fata)

Vlad: pacat ca nu te-ai tinut

Vlad: parca spuneai altceva la inceputul semestrului sau anul trecut

Student: pai parintii mei sunt bugetari

Student: si li s-au redus salariile mult

Student: 🙁

Student: si nu puteam sa stau asa lichea pe capul lor sa imi dea mai bine de 1,000E pentru fac

Vlad: 🙁

Student: nu ma simteam eu bine sa stau asa pomanagiu

Vlad: stiu cum e dar pe de alta parte gandeste-te ca acum faci banii necesari facultatii dar nu mai faci facultatea

Vlad: poate incerci sa gasesti ceva part-time

Student: pai am doua varinate, ori lucrez in continuare part time or ma las ca ai mei nu mai au sa-mi dea de fac… deci acuma ce aleg: continui asa sau ma las?

Vlad: pai daca lucrezi part-time nu ar trebui totusi sa ajungi si pe la ore?

Vlad: macar la laboratoare daca nu la cursuri?

Student: am fost la laboratoare toate

Student: dar unele chestii nu stiu sa le fac la romtelecom unde sunt in data center si ca sa nu imi dea pa-pa tre sa stau sa invat acasa

Student: am copiat si o tema la PC din acelasi motiv ca nu am avut timp si m-a prins domn’ profesor. am incercat sa-i zic ca imi pare rau si sa ii zic situatia, dar nu mi-a raspuns inca – asa ca o sa repet si materia asta

Vlad: 🙁

Vlad: pai sunt 2 materii de programare anul asta

Vlad: semestrul asta

Vlad: si le repeti pe amandoua

Vlad: nu e pacat?

Vlad: stiu ca esti pasionat totusi

Student: este

follow-up – cum ar trebui sa se desfasoare un laborator

Nu cred că am primit niciodată un feedback atât de consistent și nedistructiv la un articol. Vă mulțumesc tuturor! Din acest motiv nu pot să sumarizez punctele voastre de vedere doar într-un comentariu și aloc timpul pentru un nou articol. Voi încerca să rezum principalele voastre idei și să mai aduc câteva argumente.

Mai întâi am reținut distincția între laboratoare care urmează structura cursului și laboratoare care nu urmează structura cursului și diferența principală între aceste laboratoare ține de timpul alocat prezentării teoriei.

Din punctul de vedere al structurii se pare că suntem oarecum de acord că trebuie să existe un rappel al teoriei. Mihai afirmă că este neproductiv să reiterăm noțiuni ce ar trebui cunoscute de la curs dar nu oferă soluția miraculoasă prin care să convingem studentul să știe acele lucruri. Dacă dăm taskuri care au o legătură puternică cu ce s-a făcut la curs și nu mai explicăm cum se fac acele taskuri mai degrabă ar avea efectul contrar – studenții n-ar învăța nici materia la curs și nici n-ar mai rămâne nici cu puținul pe care-l explicăm la laborator. Cred că testul referitor la ce s-a făcut la curs ar putea să fie ok. 

Asupra modului de desfășurare a lucrului sunt câteva aspecte pe care le-ați subliniat și pe care le consider valoroase (precizez și numele pentru că se poate să vă fi înțeles eu greșit punctul de vedere): 

  • trebuie stimulată latura colectivă – trebuie să apară discuții, polemici, prezentarea trebuie făcută într-un mod interactiv (Claudiu, Ramona). Absolut de acord. Trebuie să existe aceste discuții deoarece suntem la un nivel la care toată lumea poate aduce ceva nou. 
  • lucru și individual bazat pe taskuri – (Mihai, Claudiu, Silvia) 
  • laboratorul trebuie să pună accent pe înțelegere, gândire,  deprinderi practice,  hands on (cu videoproiectorul?) – eu personal cred că laboratorul trebuie să faciliteze înțelegerea conceptelor prin realizarea unor taskuri și să creeze condițiile prin care studentul să aprofundeze. 
  • referitor la modul de evaluare – nu sunt de acord cu evaluarea periodică (Anca) pentru că majoritatea studenților preferă să învețe înainte de evaluările periodice – la fel ca la examene. (constatat experimental). Cred că evaluarea la fiecare laborator îi forțează un pic pe studenți să învețe, chiar dacă poate îi defavorizează un pic pe cei (mai puțini) care învață din plăcere și nu pentru notă. Am impresia că totuși majoritatea sunt de acord cu acest aspect.
  • rezultatul unui laborator – trebuie ca un laborator să aibă un rezultat practic (Dragoș)? Se poate obține așa ceva în 2 ore (nici măcar)? Sau rezultatul 
  • absolut de acord cu ideea feedback-ului. nu l-am menționat pentru că la noi la facultate s-a implementat sistemul de aproape 2 ani și oricum îl practicam și înainte (sunt astfel de feedback-uri postate și aici pe site [1][2])
Problema poate fi cum facem să strecurăm aceste idei în 2 ore (teoretic 1h40′). Care ar fi prioritare? Care laboratoare se pretează la a obține rezultate, care laboratoare sunt mai bune pentru discuții și care sunt mai bune pentru taskuri practice?
Putem să împărțim laboratoarele pe care le facem de-a lungul semestrului în laboratoare cu taskuri individuale, laboratoare cu taskuri în echipă care să producă un rezultat, laboratoare în care să purtăm discuții. Evaluarea putem să o facem prin sondaj? Dăm din când în când teste să vedem dacă studenții au citit cursul sau nu.
Se pare că discuția este productivă deoarece generează răspunsuri dar generează și noi întrebări. Nu ezitați să comentați 🙂