Prima Evadare 2010 – impresii

Am fost si eu la Prima Evadare si am reusit sa si termin. Inainte de cursa imi fixasem 3 obiective: sa termin in prima treime, in 3 ore – 3 ore jumate si sa ma intorc pe bicla. Nu am reusit sa ating niciunul. Am terminat in 4 ore si un sfert pe la locul 500 cred din 1200+.

Prima parte a traseului a fost drumul Obor – Baneasa facut in vreo 20-30 de minute (10km) impreuna cu Andrei (un fost student). A urmat o lunga pauza pana la start in care am mai schimbat impresii si am mai facut mici setari (Andrei m-a ajutat sa-mi ridic saua). Am fost uimit de numarul extrem de mare de biciclisti si de numarul incredibil de biciclete f scumpe. Trek, Cube, Merida, Kona dominau peisajul. Foarte rar biciclete mai slabute. Cativa nebuni pe cursiere (vreo 2 cred ca au ajuns si la finish).

La 10.05 s-a dat startul (din fericire nu l-au mai asteptat pe primar care trebuia se pare sa faca o baita de multime) Am pornit foarte tare de pe la mijlocul plutonului si in zona de asfalt de la inceput si de padure am castigat foarte multe locuri. Asta se pare ca mi-a creat ulterior un mic avantaj deoarece am beneficiat de un drum ceva mai bun. Dupa ce am iesit din padurea de la Baneasa am dat de o bucata cu iarba si noroi subtire si foarte alunecos (clisa?) si din lipsa de experienta am cazut de 2 ori pana sa ma conving sa merg mai incet. Si am scazut mult viteza pe principiul better safe than sorry. A urmat o bucata de pietris pe care am inteles ca multi au rupt (schimbatoare, lant, …) si pe care iar din lipsa de experienta am dat f tare ca sa curat cauciucurile si sa mai recuperez ceva timp. Am avut noroc aici. Dupa asta iar pe campie alunecoasa pana la km 24 la prima alimentare. Am oprit doar 2 minute cat am baut un pic de limonada si am mancat o banana si am plecat mai departe sa nu imi ies din ritm. Primii 24 km i-am facut intr-o ora si un sfert (10.05-11.20). Dupa asta a urmat o bucata mai dificila cu cateva pante pe care nu le-am abordat corect (am mers cu foaia mare si repede) si am pierdut multa energie si dupa aia au urmat o gramada de kilometri prin padure. Padurile de aci n-au mai fost ca prima, prilej de sprint ci de viteza foarte mica pentru ca erau santuri mari pline cu apa si trebuia sa mergi cu bicla pe ridicaturile foarte alunecoasa dintre santuri sau de pe marginea lor. Iarasi tehnica deficitara si frica de cazaturi m-a facut sa inaintez ff lent. Am mai recuperat pe niste bucati de drum forestier dar media orara a scazut f mult si km 31 a venit pe la ora 12-12.10 si km 40 (a doua realimentare la 1.10). Aici am oprit mai mult. Am baut o sticla de apa, am mancat banana, snickers, glucoza si am dat 2 telefoane sa zic ca sunt bine. Pe bucata urmatoare s-a cam terminat benzina, am mai cazut de 2 ori, o data mergand pe langa bicicleta pe o bucata f alunecoasa si ingusta. Am reusit cu chiu cu vai sa termin pe la 14.20 reusind spre mandria mea sa sprintez f tare (3/6) pe ultimii 500 de metri de asfalt. Senzatia de la finish a fost extraordinara. Chiar daca am terminat ca ultimul melc a fost un moment in care m-am simtit extraordinar pentru ca am reusit sa termin si am simtit ca toata oboseala a meritat.

La sfarsit am schimbat impresii cu Andrei care a mers excelent, am privit tombola (la care desigur nu am castigat nimic), am mancat si am baut niste bere. Ne-am intors cu autobuzul pana la Baneasa si apoi prin ploaie sprint pana la Obor.

M-au terminat ploaia care a facut drumul foarte greu si cateodata invizibil de la apa si noroiul de pe ochelari si portiunile foarte alunecoase pe care nu aveam tehnica sa le trec corect. A fost dealtfel prima mea iesire offroad de cand aveam un pegas si mai mergeam pe maidanurile de langa bloc pe la 10-12 ani. Am cazut de 4 ori si de nenumarate ori am pus piciorul jos in ultimul moment. O cazatura am luat-o in timp ce mergeam pe langa bicicleta pe o bucata f alunecoasa si f subtire. Am facut o gramada de vanatai, zgarieturi de la crengi si pedale. M-a durut ingrozitor genunchiul si la final aveam probleme sa-l mai indoi. Pe scurt a fost foarte placut.

Vreau sa le multumesc organizatorilor care au facut o treaba extraordinara. Traseul a fost foarte bine marcat, zonele de realimentare dotate cu tot ce trebuia – banane, apa, glucoza, red bull (eu mi-am luat mancare destul de multa la mine si am regretat ca am carat atat), mancare la finish (paste), voluntarii au fost extraordinari ajutandu-te pe langa mancare si cu o vorba buna si un zambet, oamenii de pe ATV verificau daca ai probleme in caz ca erai oprit si imi cer scuze celor pe care nu i-am mentionat aici. Nota 10!

Nota 10 si pentru Neuzer, firma care a produs minunata mea bicicleta – Altrix Mistral. Trebuie sa o felicit ca nu mi-a facut absolut nici o problema tot traseul ceea ce mi se pare incredibil la ce am vazut si am auzit: lanturi rupte, schimbatoare rupte, lanturi sarite, Trek cu cadrul fisurat!, si multe altele. Este probabil cea mai buna bicicleta dpdv raport calitate pret de pe piata. La final si cateva poze:

La start – in planul 3 in tricoul portocalei mecanice, cautand culoar de depasire

imediat dupa finish

Impreuna cu Andrei si cu eroinele principale, bicicletele Altrix Mistral in stanga si Cube Aim in dreapta.