In urma cu ceva timp jucam bridge cu niste prieteni foarte talentati in alte domenii dar care nu aloca bridge-ului atat de mult timp ca mine. Unul din ei povestea ca au un partener de bridge care in ziua respectiva lipsea care este baterist (sau basist – n-am retinut exact) intr-o trupa rock. Povestea era ca omului ii placea sa joace carti dar il enerva foarte tare cand declarantul tabla. Argumentatia sa a constat in urmatorul exemplu: “daca eu cand as urca pe scena as canta primele 3 versuri si dupa aia as spune hai sa trecem la melodia urmatoare ca restul il stiti”. Pe moment n-am realizat dar prin aceasta paralela mi-a scos in evidenta unul dintre cele mai frumoase aspecte ale bridge-ului – tot timpul avem la dispozitie o noua problema de rezolvat. Fiecare noua dona reprezinta o enigma, un puzzle pe care trebuie sa-l dezlegam. Faptul ca tablam inseamna ca am rezolvat problema si ca putem sa ne indreptam cu atentie maxima spre urmatoarea si/sau sa analizam de ce nu ne-am descurcat cu aceasta asa cum ar fi trebuit. Nu cred ca exista nici un jucator de bridge in stare sa joace in fiecare seara aceeasi dona indiferent cat de frumoasa ar fi aceasta. Cum zice partenerul cateodata inainte de o noua dona – “Hai sa trecem la urmatorul exemplu”.

A doua poveste se refera la sisteme de licitatie pe care le-am jucat de-a lungul timpului. Ma gandeam ca am jucat cu 2 parteneri diferiti deschiderea 1 NT de 12-14. Asemanarea intre cele doua sisteme se opreste aici. Desi ambii parteneri sunt foarte agresivi in joc continuarile peste 1nt sunt complet diferite. Daca intr-unul din cazuri mai mult de jumatate din licitatii erau preemptive (de fuga) in al doilea aproape toate sunt constructive neexistand decat 2 continuari slabe in sistem. Inca o dovada ca bridge-ul este un joc pe care poti sa-l adaptezi la maximum personalitatii tale.

In sfarsit saptamana trecuta am jucat cn individual iesind pe 11 in semifinale (din 54) si terminand finala pe 14 (din 28). Mai slab ca anul trecut dar totusi un rezultat bunicel.

Modul in care ne-au tratat Olanda si Finlanda merita o riposta dura din partea noastra si singura riposta pe care o avem la dispozitie este cea economica. Putem boicota bunurile si companiile din aceste tari si putem arata in sfarsit solidaritate ca popor.

Eu maine imi retrag pensia privata de la ING, voi renunta complet la Heineken (si la toate marcile companiei: Ciuc, Silva , Gosser, Golden Brau, Schlossgold, Desperados, Neumarkt). In gradina imi voi planta bulbii de anul trecut sau voi trece pe flori romanesti. Si bineinteles imi voi indemna toti cunoscutii sa renunte la Nokia.

Daca mai stiti si alte companii de boicotat adaugati-le aici.

Ies din pasajul Victoriei indreptandu-ma spre Iancului pe la 9 dimineata. Pe linia de tramvai sta ca de obicei o masina sa faca stanga. Pare ca m-a vazut si nu da semne ca vrea sa-mi taie calea. Cand ajung la vreo cateva zeci de metri individul se porneste tacticos sa faca stanga. Nu demaraj in tromba, nici macar un pic accelerat. Tacticos traverseaza Stefan cel Mare fara sa se uite in rest. Calc frana pana jos (noroc cu ABS-ul) si opresc efectiv masina la centimetri de el. Pe toata perioada franarii (nu ff lunga) si dupa am folosit claxonul si individul nu a intors nici macar capul sa se uite.

Mi-e greu sa inteleg cum poate sa fie cineva atat de idiot, daca franam 2 secunde mai tarziu sau putin mai incet treceam efectiv prin el. Si totusi n-a avut nici o reactie. Pot sa ghicesc ca omul ori voia sa se sinucida ori este absolut cretin ori era beat (mai greu de crezut la 9 dimineata). Oricum daca se intampla sa va intalniti sau sa aveti probleme cu un Renault (?) alb cu numarul B44 SGL sa stiti ca puteti conta oricand pe mine sa depun marturie despre cat de inconstient este acest sofer.

Iata reclamatia trimisa la reclamatii.bucuresti@opc.ro. Sunt curios care va fi raspunsul.

Daca mai aveti experiente benefice cu acesti tepari de la RCS-RDS, impartasiti-le aici. Si sa mai pun cateva cuvinte cheie: RCS-RDS: jalnici, escroci, hoti.

Ulterior, prin ordonanta de urgenta numarul 126 din 8 octombrie 2008 suma acordata s-a modificat in felul urmator – in loc de 50% din salariul minim a devenit 50% din – valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare. Cum valoarea indicatorului social de referinta este de 500 de lei atunci valoarea stimulentului este de 250 de lei.

Aceasta lege le permite firmelor sa-si recupereze o parte din cheltuielile cu stagiarii, conditionand insa stimulentul de un contract de munca pe perioada determinata in timpul vacantelor. Mai multe din firmele cu care am discutat in ultimii ani s-au plans insa de dificultatile birocratice in obtinerea acestui stimulent.

Varianta mai noua de reducere a costurilor este reprezentata de proiectele finantate din Fondul Social European in cadrul POSDRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). In cadrul domeniului de interventie 2.1 “Tranzitia de la scoala la viata activa sunt sustinute programele de invatare la locul de munca pentru elevi si studenti”.

Prin aceste proiecte sunt finantate achizitia de materiale suport pentru desfasurarea stagiului (in limita de 1000 lei/stagiu), se pot acorda burse de maxim 1100 lei pentru intreaga durata a stagiului, se pot acorda premii de maxim 2200 lei pentru stagiarii cu rezultate deosebite (in general primii 10-20%). In unele proiecte exista si fonduri pentru achizitia de echipament sau pentru plata tutorilor din companii.

Principalele probleme ale acestor proiecte sunt intarzierile cu care vin banii si faptul ca AMPOSDRU (agentia care se ocupa de managementul proiectelor) schimba regulile de implementare la cateva luni. Nu este clar daca cele 2 variante de finantare pot fi cumulate.

Care ar fi varianta optima pentru toate partile implicate?

Varianta proiectelor din fonduri structurale este benefica intrucat in general are ca rezultat secundar realizarea unor parteneriate intre industrie si universitati, parteneriate care pot fi dezvoltate ulterior in beneficiul studentilor.

Un dezavantaj al acestor proiecte este ca sunt finantate activitati nesustenabile. Studentii primesc burse pentru a face stagiu si in aceste conditii firmele sunt mai deschise sa-i accepte pentru ca nu trebuie sa-i plateasca (experienta arata ca si in aceste conditii sunt reticente).

Ce se va intampla in momentul in care nu vor mai fi date bursele? Vor mai deschide firmele pozitiile respective de stagiu doar pentru ca lucrurile au mers bine in anul precedent? Eu cred ca in general acest lucru nu se va intampla pentru ca modelul initial este gresit.

Firmele trebuie ajutate sa descopere o nevoie pe care o au si pentru care sa fie dispuse sa investeasca. In cazul in care sunt si ele dispuse sa investeasca statul poate sa le ofere facilitati fiscale (reduceri de taxe).

Fondurile structurale ar putea fi asadar folosite pentru traininguri foarte specializate de care studentii au nevoie la inceputul stagiului sau pur si simplu pentru a crea puntile de comunicare intre organizatorii stagiilor din facultati si din firme.

Cum vi se pare ca ar trebui sa ajute statul firmele sa se implice in acest proces educational?

Ce implica pentru o firma angajarea unui stagiar? Care sunt beneficiile unui stagiu pentru firma? Cum pot fi convinse mai multe firme de importanta stagiilor de practica in procesul educational? CampusNews si Stagii pe Bune incearca sa evidentieze experientele pozitive ale stagiilor de practica in companii pentru a le raspandi in comunitatea academica si in cea de afaceri ca exemple de urmat.

Desi pare ca acest aspect al educatiei superioare merge in directia cea buna, exista o serie de probleme mai mult sau mai putin evidente: in continuare companiile nu ofera suficiente pozitii de stagiu, sunt dubii daca se vor mentine stagiile infiintate doar datorita burselor de la stat si dupa terminarea finantarii, nu exista o lege a stagiaturii, nu toate companiile fac diferenta intre stagiu si job.

Ce implica pentru o firma angajarea unui stagiar?

• alocarea unui spatiu/post de lucru (un calculator cu un birou in domeniul IT)
• realizarea unui contract de munca pe perioada determinata cu justificarea cresterii productiei pe acest interval de timp (stagiul fiind pe o perioada atat de lunga este destul de important ca studentul sa fie platit si sa se poata intretine)
• alocarea catorva ore din timpul unui angajat cu experienta care sa ghideze stagiarul.

Care sunt beneficiile oferirii unui stagiu pentru firma?

• firma cunoaste un student si il familiarizeaza cu mediul de lucru, cu echipa, cu tehnologiile folosite
• deschide posibilitatea colaborarii in continuare printr-o lucrare de diploma sau printr-o colaborare part-time
• firma da dovada de responsabilitate sociala participand la educatia studentilor

Acest aspect, al responsabilitatii sociale este in general ignorat la noi. Intr-o societate in care se discuta atat de mult de calitatea invatamantului superior nu reusim sa realizam importanta stagiilor pentru un invatamant de calitate si ca pentru a avea stagii de calitate este absolut necesar ca firmele, si indeosebi marile companii, sa-si asume rolul in procesul educational.

O estimare facuta de echipa Stagii pe Bune a necesarului de stagii pentru domeniul IT&C arata ca numai in Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara ar fi necesare peste 2500 de pozitii de stagiu de practica pentru studentii din anul 3 de la facultatile de Automatica si Calculatoare si Electronica si Telecomunicatii de la universitatile de stat.

Dar are industria capacitatea de a absorbi un numar atat de mare de stagiari? Daca sunt probleme atat de mari de gasire a unui stagiu in industria de IT, una din cele mai performante in acest moment, cat de greu ii este unui student de la mecanica sau metalurgie sau transporturi sa gaseasca un stagiu real? Un studiu ANIS arata ca industria de software din Romania are cca 40.000 de angajati in Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara.

Industria de software ar trebui sa absoarba circa 1500 de stagiari in aceste orase. Ceea ce inseamna ca in fiecare vara aceasta industrie ar trebui sa se extinda cu sub 4% sau altfel spus ca o firma ar trebui sa ia un stagiar pentru fiecare 25 de angajati in domeniul software. Experienta arata ca firmele care participa la Stagii pe Bune iau un stagiar la 10-20 angajati.

In 2004 a aparut in mediul educational din Romania programul Stagii pe Bune. Programul a fost pornit pentru a raspunde la o nevoie reala a studentilor Facultatii de Automatica si Calculatoare din Bucuresti si anume nevoia de a efectua o practica reala si utila intr-o companie de IT.

De ce stagii pe bune? Pentru ca in acel moment existau 2 variante de stagiu – studentii ori faceau rost de o adeverinta de la firma unui prieten sau a unei rude si nu invatau nimic sau se angajau full time pe o pozitie in care iarasi nu invatau foarte multe dar care ii facea pe unii dintre ei sa-si abandoneze studiile.

Caracteristici dorite (in ordinea descrescatoare a importantei):
- bun simt si dorinta de a avea o atmosfera placuta la masa de joc
- dorinta de a progresa
- disponibilitate de a juca o data saptamana la club in bucuresti + la concursurile importante din bucuresti (si eventual de 1-2 ori pe saptamana pe bbo) si mai rar la concursurile din tara
- nivel de joc minim intermediar (+)

Criteriu eliminatoriu:
- sex: masculin (cerinta impusa de sotie )

Ce ofer:
- aceleasi lucruri pe care le cer + potential mare de arsura* (v locul 2 la Individual 2010) + posibilitatea de a intra intr-o echipa bunicica de divizia B (ratat la baraj A-ul anul acesta)

Obiective:
- clasare regulata in prima treime la concursurile de casa
- accederea in semifinale/finala la Campionatele nationale
- promovarea in divizia A

Sisteme de joc preferate:
Fantunes, Polish (mi-as dori sa invat), sayc, 2/1.

Daca sunteti interesati dati un reply aici sau pe mail la vladposea [at] yahoo [punct] com.

* arsura = noroc in vocabularul comunitatii bridge-istice

Vi se pare real graficul? Diferențele nu sunt prea mari? De unde au apărut aceste schimbări?

Absolventi de la Facultatea de Informatica de la UAIC, de la Automatica si Calculatoare din Bucuresti si Timisoara au fost rugati sa isi evalueze un numar de competente. Notele au fost intre 1 si 5 si un punct de pe grafic reprezinta procentul de absolventi care au notat cu cel putin 4 competenta respectiva. La studiu au participat peste 300 de studenti.

Primele concluzii ar fi ca graficul este aproape identic pentru cele 3 facultati si ca toti absolventii considera ca au probleme mari pe partea de comunicare considerand in schimb ca au invatat foarte bine sa invete si sa rezolve probleme.

Alte concluzii sau pareri sunt binevenite.

The Blog-Health-o-Meter™ reads Wow.

Crunchy numbers

The average container ship can carry about 4,500 containers. This blog was viewed about 17,000 times in 2010. If each view were a shipping container, your blog would have filled about 4 fully loaded ships.

In 2010, there were 11 new posts, growing the total archive of this blog to 144 posts. There were 3 pictures uploaded, taking up a total of 6mb.

The busiest day of the year was May 10th with 369 views. The most popular post that day was Prima Evadare 2010 – impresii.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were facebook.com, planet.cs.pub.ro, mail.yahoo.com, automaticacalculatoare.wordpress.com, and google.ro.

Some visitors came searching, mostly for isced 5, isced, vlad posea, isced romania, and vlad posea blog.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

Prima Evadare 2010 – impresii May 2010
6 comments

Europass & ISCED December 2007
4 comments

examenul de admitere la politehnica July 2009
65 comments

divide et impera May 2010
10 comments

Vlad October 2007